Persoanele diagnosticate cu hepatita C trebuie sa acorde o atentie deosebita alimentatiei.
Hrana si bauturile consumate afecteaza in mod direct functionarea ficatului, cu atat mai mult atunci cand exista o afectiune la acest nivel.
O dieta atent organizata poate imbunatati starea de sanatate a ficatului.
In plus, previne formarea tesuturilor cicatriciale si acumularea grasimilor, doua fenomene care agraveaza hepatita C si o fac mult mai dificil de tinut sub control. Cateva sfaturi de nutritie esentiale trebuie sa fie cunoscute de toti pacientii cu afectiuni hepatice.
Hepatita C este o boala infectioasa produsa de contactarea virusului VHC, deseori asimptomatica, dar care poate degenera in ciroza sau cancer hepatic. Statistic, peste 150 de milioane de oameni sufera de aceasta afectiune care se transmite prin contactul direct cu sangele infectat (administrarea nesterila a injectiilor intravenoase, transfuzii de sange, relatii sexuale neprotejate etc.).
Alimentatia este o componenta esentiala a tratamentului pentru hepatita C, deoarece majoritatea alimentelor ingerate sunt procesate de catre ficat. Profilul nutritional recomandat pacientilor cu aceasta boala, raportat la numarul total de calorii zilnice consumate, este de 60%-70% carbohidrati, 20%-30% proteine si 10%-20% grasimi polinesaturate.
Este importanta si suplimentarea aportului de lichide, precum si evitarea excesului de fier, vitaminele A si B3, produse procesate si cofeina. Consumul de alcool trebuie sa fie limitat si el cat mai mult.
Surse de proteine slabe in grasimi
Grasimile nesanatoase furnizate de alimente totodata bogate in proteine (carnea rosie sau lactatele integrale, de pilda) sunt nerecomandate pacientilor cu hepatita C. Pentru un aport suficient de proteine, este bine sa se aleaga alimentele lipsite de grasimi saturate sau trans, precum pestele, carnea slaba (pui si curcan), lactatele degresate si leguminoasele.
Proteinele sunt esentiale in alimentatia bolnavilor de afectiuni hepatice, deoarece ele mentin fluidele in interiorul vaselor de sange, prevenind retentia lichidului in tesuturi. Pentru pacientii cu o boala hepatica stabila, asa cum este hepatita C, se recomanda o doza zilnica de 0,8 grame de proteine pentru fiecare kilogram corporal.
Carbohidratii complecsi
Una dintre functiile ficatului este sa stocheze zaharul in exces, pentru a fi folosit atunci cand este nevoie. Cand acest organ este afectat de infectia cu virusul hepatitei C, nu isi mai poate indeplini acest rol, de aceea este nevoie de un bun control al aportului de zaharuri (carbohidrati) in alimentatie.
Dieta unui pacient cu hepatita C trebuie sa se axeze pe carbohidrati complecsi, cu eliberare treptata, proveniti exclusiv din fructe, legume si cereale integrale. Acestea din urma au mai multe fibre, vitamine si minerale decat cerealele rafinate.
Alimentele sarate
Retentia de apa este un efect secundar comun al bolilor de ficat, prin urmare este esential ca pacientii cu hepatita C sa evite pe cat posibil sa consume alimente sarate. In acest sens, devine necesara excluderea partiala sau totala a produselor procesate, asezonarea mancarii cu sare sau a consumului de muraturi si alimente la conserva. Gustarile sarate, precum covrigeii sau chipsurile, furnizeaza cantitati periculoase de sodiu.
Bauturile sanatoase
Un alt sfat pretios pentru alimentatia bolnavilor de hepatita C este suplimentarea consumului de bauturi sanatoase. Un obiectiv zilnic ar trebui sa fie 6-8 pahare de apa plata pe zi, alaturi de cantitati moderate de lapte degresat, sucuri naturale din fructe si ceaiuri din plante. In acelasi timp, se recomanda consumul a maximum 3 cesti de cafea pe zi (sau alte bauturi cofeinizate), pentru evitarea deshidratarii organismului.
Alcoolul este procesat de ficat, afectandu-i capacitatea de regenerare, de aceea nu este recomandat pacientilor cu hepatita C. Bauturile alcoolice pot provoca o serie de complicatii grave, favorizand aparitia cirozei hepatice.
Mesele mici si dese
Printre efectele secundare ale tratamentului pentru hepatita C se numara greata si pierderea apetitului alimentar. In acest caz, mesele mici si dese sunt cea mai buna solutie, in numar de 4-7 mese usoare pe zi. In acest fel, greata este tinuta sub control, astfel incat organismul sa beneficieze de un aport cat mai ridicat de nutrienti. In cazul bolilor hepatice, apare pericolul malnutritie si al pierderii masei musculare.
Carnea este bine sa fie consumata fiarta, pregatita pe gratar sau intr-o tigaie antiaderenta, fara grasimi. Ouale trebuie sa fie gatite cat mai dietetic si consumate cu moderatie (un ou la cate 2-3 zile). Toate alimentele consumate trebuie sa fie cat mai naturale, proaspete si bine spalate. Nu se recomanda servirea meselor in restaurante sau achizitionarea alimentelor de la vanzatori ambulanti.
Persoanele infectate cu virusul hepatitei C prezinta un risc mult mai mare de a face diabet, motiv pentru care alimentatia trebuie orientata catre hrana care nu duce la variatii ale nivelului de glucoza din sange, dar si spre alimentele care previn diabetul.
Suplimentele alimentare
O alta componenta importanta a alimentatiei recomandate in tratarea hepatitei C este dozarea atenta a suplimentelor alimentare. Cea mai buna cale de obtinere a nutrientilor este dieta. Hepatita C poate cauza cresterea periculoasa a nivelului de fier in organism, iar suplimentarea vitaminei C, de pilda, faciliteaza absorbtia suplimentara a acestui mineral. Insa vitamina C ajuta la productia de interferon, de aceea este recomandata suplimentarea acestui nutrient in tratarea hepatitei C in unele cazuri.
Vitamina A joaca un rol important in mentinerea imunitatii organismului, acuitatii vizuale, sanatatii pielii, a oaselor si a dintilor. Doza zilnica de vitamina A necesara bolnavilor de boli hepatice este de 1 mg pentru barbati si 0,8 mg pentru femei.
Intrebati medicul curant daca este sau nu necesara administrarea unor suplimente si daca aceasta se poate realiza in conditii de deplina siguranta. Anumite medicamente alopate sau naturiste (inclusiv cele pe baza de plante) pot avea un efect toxic asupra ficatului.