Colesterolul este asociat in general cu sursele alimentare nesanatoase, al caror consum creste riscul aparitiei bolilor cardiovasculare.
Insa acest alcool organic se regaseste in membrana celulara si in tesuturile organismului, fiind transportat in sange si necesar proceselor metabolice de la nivel celular.
Valorile colesterolului sunt un bun indicator al starii de sanatate, de aceea monitorizarea lor este foarte importanta, mai ales la varste inaintate.
Informatiile esentiale despre rolul colesterolului in organism si situatiile in care aceste devine periculos ajuta la o mai buna intelegere a modului in care functioneaza organismul si a factorilor de risc asociati cu excesul de lipide in sange.
Colesterolul este un compus lipidic, sterol, regasit in compozitia membranelor celulare ale corpului uman. Cea mai mare proportie a sa este sintetizata de ficat (aproximativ 75%), iar restul provine din alimentele consumate zilnic.
Esential pentru buna functionare a celulelor, colesterolul participa la numeroase procese metabolice si intra in compozitia vitaminei D, a bilei si a unor hormoni. Compusul este transportat prin lipoproteine, mici pachete cu lipide in interior si proteine la exterior.
Lipoproteinele cu densitate mare (HDL) transporta substantele grase catre ficat, pentru a fi eliminate din organism, de aceea sunt numite colesterolul bun. Astfel, cu cat nivelul colesterolului HDL este mai ridicat, cu atat mai mici sunt sansele instalarii bolilor cardiace. Consumul de grasimi sanatoase, precum uleiul de masline sau pestele gras, ajuta la cresterea nivelului lipoproteinelor cu densitate mare.
Lipoproteinele cu densitate mica (LDL) contribuie la depunerea placii de aterom pe peretii arterelor, fiind asociate cu riscul crescut de imbolnavire cardiaca si numite colesterolul rau. O dieta bogata in grasimi saturate si trans determina cresterea nivelului de lipoproteine cu densitate mica. In majoritatea cazurilor, un nivel LDL de maximum 100 este normal. Insa in situatia pacientilor cu afectiuni cardiace, valoarea trebuie sa fie mentinuta la un nivel mai mic.
Valorile colesterolului total, evidentiate prin testele de sange, permit incadrarea pacientului in categoriile de risc pentru debutul afectiunilor cardiovasculare. Nivelul optim este de sub 200 mg pe dl, iar cel de risc ridicat este de peste 240 mg pe dl.
In cazul colesterolului HLD, nivelul optim este de peste 60 mg pe dl, iar cel periculos de sub 40 mg pe dl pentru barbati si sub 50 mg pe dl pentru femei.
Valoarea cea mai importanta in raport cu evaluarea riscului de imbolnavire cardiaca este cea a colesterolului LDL. Un adult sanatos are un nivel mai mic de 100 mg pe dl de colesterol LDL, pe cand unul cu predispozitie foarte ridicata la bolile cardiace prezinta un nivel LDL de peste 190 ml pe dl.
Testarea pentru profilul lipidic se recomanda dupa implinirea varstei de 20 de ani, la un interval de 4-5 ani, in cazul obtinerii unui rezultat normal.
Nivelul crescut de colesterol este asimptomatic, cauzand probleme de sanatate in mod tacit in lipsa unei monitorizari medicale regulate. Odata cu trecerea timpului, excesul de colesterol produce acumularea placii de aterom in interiorul arterelor, obstructionand buna circulatie a sangelui (afectiunea poarta numele de ateroscleroza).
In prima faza, particulele de LDL din tunica interna a vasului de sange afectat formeaza placa de aterom, apoi atrag leucocitele si celulele macrofage care inglobeaza lipidele. Acest proces faciliteaza formarea de cheaguri de sange (trombi). Placa de aterom poate cauza remodelarea arterei sau se poate rupe, crescand riscul declansarii unui infarct miocardic sau al unui accident vascular cerebral.
Daca dezvoltarea fibroasa a placii de aterom produce formarea de stenoze, fluxul sanguin afectat produce simptome specifice, precum durerile toracice, disconfortul resimtit la nivelul membrelor inferioare, durerile abdominale sau infarctul cerebral.
Organismul transforma caloriile in exces, zaharul si alcoolul in trigliceride, un tip de grasimi transportate in sange si depozitate in celulele grase ale corpului. Persoanele supraponderale, sedentare, fumatoare sau consumatoare de alcool prezinta un nivel mai crescut de trigliceride, comparativ cu cele care urmeaza o dieta mai saraca in carbohidrati.
Valoarea ridicata a trigliceridelor anunta un risc crescut de instalare a sindromului metabolic (dereglare metabolica cauzata de depunerea periviscerala a tesutului adipos care creeaza rezistenta la insulina), asociat cu diabetul si bolile cardiace.
Anumite alimente bogate in colesterol, precum ouale, crevetii sau homarul, nu mai sunt considerate periculoase in raport cu cresterea nivelului de colesterol rau LDL. In majoritatea cazurilor, sursele alimentare de grasimi saturate si trans prezinta cel mai mare pericol pentru colesterolul total. Printre acestea se numara untul, margarina, cremele procesate, prajelile, ficatul de pui, pateul, lactatele grase, carnea procesata sau pestele la conserva pastrat in uleiuri hidrogenate.
Dozele zilnice alimentare de colesterol nu trebuie sa depaseasca 300 mg pentru persoanele sanatoase si 200 mg pentru pacientii cu grad de risc ridicat. Un ou contine aproximativ 180 mg de colesterol.
Schimbarile alimentare sanatoase sunt cea mai eficienta cale de reglare a nivelului de colesterol marit. Fibrele solubile au cel mai important impact asupra reducerii colesterolului LDL si pot fi preluate din cerealele integrale, painea din faina integrala, fulgii de ovaz, fructe, fructe uscate sau legume proaspete.
Carnea si laptele integral sunt surse importante de proteine, insa furnizeaza totodata si cantitati semnificative de colesterol. Pestele gras, precum somonul, ajuta la cresterea nivelului de colesterol bun HDL, prin continutul de grasimi esentiale omega-3.