Tulburarile de anxietate se refera la o serie de afectiuni de natura mentala caracterizate printr-un sentiment accentuat de teama si ingrijorare.
Printre acestea se numara anxietatea generalizata, fobiile specifice, fobia sociala, atacurile de panica, sindromul de stres posttraumatic si tulburarea obsesiv-compulsiva.
Statisticile oficiale arata ca 25% din populatia Pamantului sufera de anxietate intr-un anumit moment al vietii si necesita un tratament pentru a-si tine sub control simptomele.
Anxietatea este un raspuns natural declansat de expunerea la un pericol, amenintare, presiune intensa sau stres. Definitia medicala a termenului denumeste anxietatea ca fiind o stare afectiva caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect. Circumstantele diverse ale vietii pot favoriza instalarea starilor anxioase. In aceste situatii stresante, creierul secreta o cantitate mai mare de hormoni in fluxul sanguin, rata cardiaca creste, respiratia devine mai superficiala si mai rapida, iar muschii se tensioneaza.
Anxietatea moderata creste starea de alerta si imbunatateste capacitatea de concentrare, viteza de reactie si capacitatea rezolvarii de probleme. Insa cand devine coplesitoare sau constanta, ajunge sa influenteze negativ relatiile interumane si buna desfasurare a activitatilor cotidiene. Din acest punct, anxietatea devine simptomul unei tulburari mentale.
Intrucat tulburarile de anxietate sunt un grup de afectiuni asemanatoare, nu o singura boala distincta, simptomele variaza de la un pacient la celalalt. In timp ce o persoana poate suferi atacuri de panica fara sa le poata anticipa, alti oameni devin anxiosi in cercuri sociale, la volan sau pe fondul unor ganduri incontrolabile si intruzive. Alti pacienti traiesc intr-o stare constanta de tensiune, facandu-si griji despre oricine si orice.
In ciuda formelor diverse ale anxietatii, toate tulburarile de acest tip impartasesc un simptom principal teama sau grija persistenta si severa declansata de situatii in care alti oameni se simt confortabil. Alte manifestari clinice emotionale ale anxietatii sunt
- sentimente de retinere sau teama;
- dificultati de concentrare;
- stari de tensiune si agitatie;
- viziune pesimista asupra lucrurilor;
- irascibilitate;
- neliniste;
- obsesie fata de potentiale pericole;
Simptomele fizice specifice tulburarilor de anxietate sunt
- batai puternice ale inimii;
- disconfort stomacal;
- stari de ameteala;
- transpiratie excesiva;
- urinari frecvente sau diaree;
- dificultati de respiratie;
- tremur corporal sau spasme musculare;
- tensiune musculara;
- dureri de cap;
- oboseala accentuata;
- insomnie.
Numerosi pacienti cu tulburari de anxietate sufera si de depresie intr-un anumit moment al vietii. Cele doua boli mentale survin din aceeasi vulnerabilitate psihica, de aceea sunt de multe ori asociate. Depresia si tulburarile anxioase se agraveaza reciproc, astfel ca este necesara urmarea tratamentului specific pentru ambele probleme.
Exista 6 tipuri principale de tulburari anxioase, fiecare cu un profil simptomatic distinct
- Anxietatea generalizata. Cand grijile si temerile constante intrerup ritmul firesc al vietii, alaturi de obsesia fata de ideea ca ceva rau se va intampla, poate fi vorba despre anxietatea generalizata. In acest caz, apar simptome fizice tipice, precum insomnia, disconfortul digestiv, nelinistea si oboseala accentuata.
- Atacurile de panica. Sunt accese bruste de frica intensa insotite de batai accentuate ale inimii, tulburari de respiratie, sentimente de pierdere a controlului sau de moarte iminenta. In aceasta forma de anxietate, pacientul traieste cu teama permanenta a producerii unui nou episod, de aceea evita circumstantele in care s-au produs atacuri de panica precedente (magazine, mijloace de transport in comun etc.).
- Tulburarea obsesiv-compulsiva. Este caracterizata de ganduri si comportamente nedorite, care par a fi imposibil de oprit sau controlat. Pacientii sunt dominati de obsesii (precum verificarea opririi aragazului de mai multe ori la rand) si compulsii (spalatul excesiv pe maini de teama microbilor).
- Fobiile. Sunt frici nerealiste sau exagerate fata de obiecte, activitati sau situatii specifice, care nu pun viata in pericol. Cele mai frecvente fobii se refera la teama de animale (serpi, paianjeni etc.), de zbor cu avionul, de inaltime sau de spatii inguste. Pacientul ajunge sa adopte comportamente extreme pentru a evita stimulul temerii, ceea ce contribuie suplimentar la agravarea fobiei.
- Anxietatea sociala. Numita si fobia sociala, aceasta forma de anxietate presupune teama nefireasca de a fi umilit in public sau de a fi perceput negativ de cei din jur, de aceea este confundata deseori cu timiditatea. In cazuri grave, suferinzii se izoleaza complet de societate.
- Sindromul de stres posttraumatic. Se refera la starile extreme de anxietate aparute in urma producerii unui eveniment traumatizant. Simptomele includ indiferenta fata de viata cotidiana, lipsa reactiei, dificultati de concentrare, inexistenta activitatilor uzuale, retrairea evenimentului traumatizant, emotii exagerate, iritabilitate, accese de furie si tulburari ale somnului.
Tratamentul pentru tulburarile de anxietate este o combinatie de mai multe strategii terapeutice, stabilita in functie de simptomele pacientului. Acestea includ
- Psihoterapia. Terapia cognitiv-comportamentala urmareste constientizarea propriilor ganduri, sentimente si comportamente, ca apoi sa fie gasite solutii pentru modificarea patternurilor de gandire negative care declanseaza starile anxioase.
- Medicamentatia. Este necesara pentru controlul simptomelor fizice, prin administrarea de antidepresive, anxiolitice sau beta-blocante.
- Grupurile de sprijin. Impartasirea experientei personale cu alti pacienti care au primit acelasi diagnostic contribuie in unele cazuri la cresterea eficacitatii tratamentului.
- Strategiile de autovindecare. Managementul stresului, tehnicile de relaxare, alimentatia corecta, programul de somn organizat si miscarea sunt alte elemente-cheie ale tratamentului performant in cazul tulburarilor de anxietate.