Diabetul zaharat este cea mai freceventa afectiune endocrina si una dintre cel mai des intalnite boli cronice netransmisibile. Din cauza complicatiilor medicale pe care le produce si a impactului pe care il are asupra stilului de viata, diabetul este o afectiune de temut.
Diabetul de tip II, numit non-insulinodependent, este cea mai comuna forma de diabet. Spre deosebire de diabetul de tip I, in care corpul nu produce deloc insulina, in diabetul de tip II, pancreasul produce insulina, dar in cantitati insuficiente, sau corpul nu o poate folosi pentru activitati metabolice, iar acest lucru se numeste rezistenta la insulina.
In ambele situatii descrise mai sus, glucoza nu poate patrunde in celule, deci nu poate fi folosita pentru producerea energiei si genereaza numeroase dezechilibre in organism:
Deterioreaza nervii si vasele mici de sange de la nivelu ochilor, rinichilor, inimii si acest lucru detrmina ateroscleroza, mai exact depunerea de placi ateromatoase formate din colesterol si lipide ce detrmina rigidizarea arterelor, fenomen care favorizeaza atacul de cord si atacul cerebral.
Deshidratare, deoarece cresterea nivelului de glucoza din organism conduce la poliurie (urinari frecvente), iar acest lucru favorizeaza deshidratarea.
Coma diabetica apare cand o persoana cu diabet de tip II in stare avansata este deshidratata sever sau nu bea suficiente lichide pentru a compensa pierderea de fluide. Coma diabetica este o problema de sanatate care ameninta viata si care poate crea numeroase complicatii ulterioare.
In cazul unei persoane sanatoase, insulina transforma glucidele in energie intr-un mod eficient. In cadrul digestiei, carbohidratii sunt transformati in zaharuri, incluv in glucoza, iar glucoza intra in sistemul sangvin si stimuleaza pancreasul sa elibereze insulina, intr-o cantitate potrivita. Rolul hormonal al insulinei este sa permita glucozei intrarea in celule pentru a fi folosita drept combustibil. Excesul de glucoza este stocat in ficat.
Controlul glucozei din sange se poate realiza prin dieta si exercitii fizicice care sa te ajute sa elimini kilogramele in plus si sa eviti din complicatiile pe care le produce diabetul. Persoanele care au diabet de tip II ar trebui sa monitorizeze consumul de carbohidrati, de grasimi si de proteine si sa reduca aportul de calorii.
In plus, ar trebui sa fie monitorizati de un dietetician care sa-i ofere ajutor pentru a obtine cele mai bune variante de dieta si care sa realizeze un plan de alimentatie potrivit atat cu stilul de viata, cat si cu boala.
Si exercitiile fizice, pentru forta sau pentru mentinerea in forma imbunatatesc capacitatea corpului de a folosi insulina si este dovedit ca reduc nivelul de zahar din sange la persoanele cu diabet de tip II. In egala masura, mentinerea unei vieti active ajuta la reducerea grasimii corporale, reduce riscul de hipertensiune si protejeaza impotriva bolilor de inima. Persoanele cu diabet de tip I ar trebui sa efectueaze zilnic, 30 de minute de exercitii moderate pentru a-si ajuta corpul sa metabolizeze glucoza.
Reducerea nivelului de stres din organism este la fel de importanta precum dieta fiindca nivelul de glucoza din sange creste inclusiv ca raspuns al organismului la stres. De aceea sunt indicate exercitiile de relaxare, odihna si inotul.
In cazul in care nu se iau masuri de stil de viata care sa controleze glicemia, riscurile pentru santate devin foarte mari. In timp, diabetul de tip II afecteaza mai multe sisteme ale organismului, riscul de atac vascular cerebral fiind de 4 ori mai mare in cazul persoanelor care sufera de diabet, comparativ cu persoanele santatoase.
In plus, se dezvolta depozite pe peretii arterelor, depozite care determina ingustrarea vaselor si cresc riscul de hipertensiune, precum si pe acela de blocaj al arterelor. Ateroscleroza creste riscul de infarct si de atac vascular cerebral.
Riscul de boli renale, cauzate de diabet creste pe masura ce boala este mai veche. Controlul riguros al factorilor de risc scade complicatiile ulterioare ale diabetului, iar screeningul anual pentru a vedea starea organelor a caror functionare poate fi afectata de diabet si modificarea schemelor terapeutice in functie de progresia bolii previne complicatiile grave la nivelul organelor vulnerabile.
Cand nivelul de zahar din sange este ridicat, au de suferit si vasele mici de sange, cele care alimenteaza cu nutrimenti si oxigen parti foarte importante ale ochiului, precum retina.
Din acest motiv se ajunge la retinopatie, o afectiune care produce pierderea progresiva si ireversibila a vederii. Aceasta complicatie data de diabet este prima cauza de orbire la persoanele intre 20 si 74 de ani.
Nervii pot fi afectati de glucoza din sange, asa cum si restul organelor sufera. Simptomele deteriorarii nervoase cuprind furnicaturi, amorteala, durere, aparute pe fondul scaderii sensibilitatii nervoase la nivelul picioarelor, a deteriorarii microcirculatiei periferice si a scaderii capacitatii de autovindecare a organismului.
Ulterior, leziunile care apar la nivelul picioarelor se agraveaza, se suprainfecteaza, ulcereaza si devin foarte greu de tratat, adesea ajungandu-se in situatia in care este necesara amputarea piciorului bolnav.