Simptomele expunerii la mucegai, produse de afectiunile care pot sa apara in aceste conditii, difera la o persoana la cealalta. Printre acestea se pot numara iritatiile pielii, oboseala cronica, durerile de cap si disconfortul respirator, precum si senzatiile de arsura la nivelul ochilor sau durerile in gat.
Tratamentul prompt al bolilor produse de inhalarea sporilor de mucegai si eliminarea acestuia din locuinta sunt conditii esentiale pentru recapatarea starii de sanatate a tuturor membrilor familiei.
Mucegaiul se refera la mai multe specii de fungi care cresc din filamente si se reproduc formand spori. Acesta poate sa apara atat in mediul interior, cat si cel exterior, atunci cand beneficiaza de umiditate si caldura.
Poate fi recunoscut prin aspectul sau alb sau gri, la nivelul tavanului, colturilor incaperilor, rosturilor din baie sau chiar pe suprafata mobilei. Printre cele mai raspandite mucegaiuri regasite in locuinte se numara Cladosporium, Penicillium, Alternaria si Aspergillus. Specia de mucegai negru-verzui Stachybotrys chartarum este intalnita mai rar in interior, crescand pe suprafetele casnice cu continut de celuloza (lemn, panouri fibroase, placi din gips, hartie sau puf).
Mucegaiul se reproduce prin formarea unor spori care nu pot fi observati cu ochiul liber, foarte rezistenti, ce calatoresc pe calea aerului. Atunci cand ajung pe o suprafata umeda si calda, formeaza mucegaiul. In exterior, mucegaiul joaca un rol important in descompunerea materiei organice, precum copacii morti, compostul si frunzele uscate. In interior, mucegaiul este mai raspandit in pivnite, baie, bucatarie si alte incaperi neaerisite, cu un nivel ridicat de umiditate in aer.
Sporii mucegaiului din exterior pot patrunde in casa prin usi si ferestre deschise sau instalatii de ventilatie. Acestia se pot atasa chiar si de tesatura hainelor, de pantofi sau de blana animalelor de companie. Mucegaiul se mai poate ascunde sub covoare, pe partea interioara a tapetului sau in zona instalatiilor sanitare.
Mucegaiul produce substante iritante care pot cauza alergii in cazul persoanelor sensibile. Unele mucegaiuri, care nu sunt otravitoare sau toxice in sine, elimina toxine numite micotoxine, periculoase pentru organismul uman. Reactiile alergice sunt cele mai raspandite probleme medicale cauzate de expunerea la mucegai, ce pot sa apara imediat sau dupa o anumita perioada de la contactul cu alergenii. Simptomele, in acest caz, sunt
- stranutul;
- secretiile nazale;
- tusea;
- iritatiile gatului;
- respiratia suieratoare;
- senzatiile de apasare in piept;
- lacrimarea si inrosirea ochilor;
- iritatiile cutanate si eczemele.
Atacurile de astm pot fi provocate de mucegai si sporii sai in cazul persoanelor care sufera de astm sau alergii respiratorii. Chiar si in cazul oamenilor fara o predispozitie alergica, mucegaiul poate irita ochii, pielea si caile respiratorii. Specia de mucegai Stachybotrys, ce poate fi recunoscuta prin nuanta inchisa de negru-verzui, produce micotoxine care irita pielea si cavitatea nazala. In anumite cazuri, persoanele expuse mucegaiului pot prezenta reactii mai severe, precum febra si dificultatile de respiratie. Pacientii cu sistem imunitar slabit sau diagnosticati cu boli pulmonare cronice pot dezvolta infectii grave la nivelul plamanilor din pricina contactului direct cu mucegaiul.
Institutul de Medicina din SUA a adunat, in anul 2004, suficiente dovezi care atesta legatura dintre expunerea la mucegai si afectiunile tractului respirator, fiind posibil ca simptome precum tusea si tulburarile respiratorii sa se manifeste si la persoanele fara probleme de sanatate. Mucegaiul este asociat si cu pneumopatia de hipersensibilitate, o boala rara, similara cu pneumonia, ce apare in urma contactului cu mucegaiul.
Copiii pot prezenta simptome respiratorii in urma expunerii unui anumit mucegai fungic, numit Penicillium. Acestea se rezuma, in general, la tusea persistenta si respiratia suieratoare. Contactul prelungit cu sporii acestui tip de mucegai creste probabilitatea dezvoltarii simptomelor respiratorii in primul an de viata. Studiile au aratat ca exista o corelatie intre riscul de instalare a astmului si expunerea copiilor la mucegaiul Penicillium.
De retinut este ca mucegaiul nu cauzeaza in mod necesar boli respiratorii, insa le poate exacerba simptomele. Oamenii care traiesc in locuinte invadate de mucegai sunt susceptibile la afectiuni ale tractului respirator, precum bronsita si alte infectii. Cand sporii de mucegai sunt inhalati de o persoana cu imunitatea scazuta, acestia pot patrunde in tesuturile vii, atacand celulele tractului respirator si cauzand complicatii periculoase.
O alta boala favorizata de expunerea la mucegai este micoza sistemica. Dermatofitele, fungii, paraziti care cauzeaza infectii cutanate, pot cauza piciorul atletului (epidermofitia plantara) si tinea cruris (dermatofitia inghinala).
Chiar si dupa tratarea afectiunilor favorizate de expunerea la mucegai, ramane necesara eliminarea acestuia din mediul casnic, pentru prevenirea unor complicatii viitoare pentru sanatate. Cea mai eficienta cale de a realiza acest lucru este sa controlati umiditatea aerului, astfel incat sporii sa nu se poata raspandi si transforma in mucegai.