Sindromul de lene sau sindromul tempoului cognitiv lent este un nou concept luat in considerare de specialistii americani in psihodiagnoza, referindu-se la pasivitatea, starea de reverie si lentoarea unor persoane care duc un stil de viata sedentar.
Chiar daca lenea ca si diagnostic nu are inca o baza stiintifica, psihologii cred ca ea este o problema reala, care se poate rezolva usor prin cateva metode care antreneaza psihicul pentru a transmite corpului sa fie mai activ.
Americanii il numesc, in limbaj popular, sindromul "cartofului de canapea". Sindromul de lene este de fapt o stare continua de letargie inexplicabila care determina persoanele sedentare sa se simta mereu lipsite de energie si sa isi petreaca timpul liber in fata televizorului sau lenevind pur si simplu in pat, navigand pe internet. Acest tip de comportament este specific oamenilor care nu au niciodata chef si energie sa inceapa activitati care presupun efort fizic, preferand sa ramana inactivi atat cat au aceasta posibilitate.
Sindromul de lene nu este considerat a fi o tulburare psihica, desi Asociatia Americana de Psihiatrie si-a anuntat intentia de a-l introduce intr-o noua clasificare a bolilor psihice, alaturi de alte diagnostice adaptate vietii moderne (dependenta de internet, sindromul temperamentului exploziv intermitent sau sindromul hipersexualitatii). Practicienii europeni nu sustin deocamdata acest demers, deoarece trasaturile de caracter precum irascibilitatea si lenea nu pot fi considerate boli, in acceptiunea reala a acestui termen.
Ceea ce psihologii confirma totusi este tendinta oamenilor lenesi de a deveni dependenti de modul lor de viata pasiv si neproductiv, care ii predispune obezitatii, depresiei si altor probleme de sanatate. Sindromul de lene poate da dependenta, deoarece odata ce o persoana se obisnuieste cu un ritm de viata delasator, cu greu poate sa renunte la el si sa adopte noi comportamente mai sanatoase.
Indiferent daca este o simpla trasatura de caracter sau o tulburare psihologica, lenea se poate trata cu succes, prin metode simple, chiar si fara ajutorul unui specialist. Daca va regasiti in descrierea persoanelor care sufera de sindromul de lene, trebuie sa stiti ca odata ce reusiti sa il depasiti, veti beneficia de un nivel mult mai ridicat de energie, de o forma fizica mai buna si de o viata mai calitativa. Urmatoarele sfaturi va ofera ajutor in acest sens
1. Constientizati pericolele sedentarismului
Pentru a scapa definitiv de sedentarism, trebuie sa va doriti cu adevarat acest lucru, trecand prin filtrul ratiunii motivele exacte ale necesitatii schimbarii modului de viata. Specialistii spun ca sindromul de lene poate conduce la debutul mai multor afectiuni si conditii medicale, printre care se numara:
- bolile de inima;
- supraponderalitatea si obezitatea;
- diabetul;
- artrita;
- pierderea densitatii osoase;
- osteoporoza;
- postura corporala incorecta;
- durerile de spate;
- rata metabolica scazuta;
- tulburarile de somn.
Atunci cand constientizati cu adevarat toate aceste consecinte reale ale modului de viata lenes, castigati motivatia necesara pentru a renunta la vechile obiceiuri si a adopta altele noi, cu beneficii inegalabile in timp.
2. Reganditi programul zilnic
Inainte sa va puneti corpul in miscare, este bine sa va antrenati autocontrolul, prin revizuirea programului zilnic si autoimpunerea unor reguli mai stricte de petrecere a timpului liber. Limitati intervalul de timp petrecut de obicei in fata televizorului sau al computerului la doar o ora si propuneti-va sa nu va abateti de la noul regulament, sub nicio circumstanta.
Important este sa lasati cat mai mult timp liber pentru activitati noi, placute, relaxante, dar si antrenante din punct de vedere fizic.
3. Gasiti cai prin care va puteti motiva in a face mai multa miscare
Intrebati-va ce ar putea face miscarea sa para placuta si distractiva pentru dumneavoastra. Urmatoarele metode va pot ajuta sa va mentineti concentrarea si interesul in timpul exercitiilor fizice
- Gasiti o companie placuta. Daca sportul fara un partener nu va atrage, atunci este bine sa va gasiti o companie placuta, alaturi de care sa va respectati programul de miscare fara abateri. Partenerul de viata, un bun prieten sau alt membru al familiei pot fi coechipierii noului mod de viata activ si sanatos.
- Stabiliti obiective si un program. Cu cat va organizati mai bine, cu atat va va fi mai usor sa va mobilizati si sa faceti miscare. De pilda, va puteti propune 30 de minute de gimnastica in sufragerie sau o ora de plimbare cu bicicleta in parc, cel putin 4-5 zile pe saptamana.
- Creati un mediu placut de a face miscare. A nu fi sedentar nu inseamna in mod necesar sa va transformati peste noapte intr-un sportiv dedicat antrenamentelor istovitoare. Important este sa incepeti activitati care va solicita din punct de vedere fizic, fara sa le percepeti ca pe o corvoada. Ascultati muzica in timp ce faceti sport sau cititi o carte captivanta cat timp mergeti pe banda de alergat. Important este sa va zboare gandul de la efortul depus si sa obositi cu zambetul pe buze.
4. Diversificati modurile in care faceti miscare
Va veti pierde mai usor motivatia daca va rezumati la acelasi tip de miscare in fiecare zi, de aceea este bine sa diversificati formele in care faceti sport. Mergeti mult pe jos o perioada, apoi incercati jogging-ul, schimbati-l cu plimbarile pe bicicleta si dati o sansa cateva zile si antrenamentelor de aerobic sau sesiunilor de Pilates.
5. Acordati mai multa atentie dietei
Studiile de specialitate au aratat in mai multe randuri ca o dieta nesanatoasa creste predispozitia la sedentarism. Renuntati la mesele copioase, care va afecteaza dispozitia fizica de a face miscare. Consumati o dieta usoara si echilibrata, din care sa lipseasca, pe cat posibil, alimentele prajite, semi-preparatele, fast-food-ul, dulciurile si bauturile acidulate. Introduceti in meniul zilnic proteine slabe (carne de pui, peste si fructe oleaginoase), care va energizeaza si va scapa de starea de oboseala care va impiedica sa va puneti corpul in miscare.