Organismele modificate genetic starnesc controverse aprinse in lumea stiintifica de peste un deceniu, in special in privinta sigurantei consumului alimentelor transformate prin biotehnologia moderna.
Exista pareri care sustin vehement evitarea tuturor produselor de aceasta provenienta si consumul exclusiv al culturilor conventionale, desi nu s-au adus inca dovezi palpabile care sa certifice fara echivoc posibilele efectele nocive ale organismelor modificate genetic atat asupra organismului uman, cat si asupra mediului inconjurator.
In termeni generici, organismele sunt considerate a fi modificate genetic atunci cand asupra materialului lor genetic s-a intervenit prin tehnici de bionginerie, pentru atribuirea de noi proprietati. Organismele transgenice, asa cum mai sunt numite, pot fi plante, animale, bacterii, virusuri sau chiar gene umane.
In tara noastra, legislatia in vigoare permite cultivarea hibridului de porumb MON810, cu avizul Ministerului Agriculturii si respectarea unor rigori de cultivare. Romania ocupa locul 3 in Uniunea Europeana in privinta suprafetelor cultivate cu porumb modificat genetic, in timp ce aceasta practica este interzisa in tari precum Germania, Austria, Ungaria, Luxemburg, Grecia si Franta.
Statele Unite ale Americii ocupa primul loc in segmentul culturilor modificate genetic, cu peste 62 de milioane de hectare de soia, bumbac, rapita, porumb sau lucerna, urmate de Argentina si Brazilia. La nivel mondial, soia este planta cu cele mai extinse culturi modificate genetic.
Disputele privind acest tip de hrana obtinuta prin tehnici de inginerie genetica implica fermierii, consumatorii, companiile de biotehnologie, autoritatile de reglementare guvernamentale, organizatiile non-guvernamentale si oamenii de stiinta. Desi au fost formulate multe motive de ingrijorare cu privire la organismele modificate genetic (OMG-uri), concluziile studiilor de specialitate nu au dovedit inca riscurile concrete ale OMG-urilor pentru sanatatea oamenilor, in raport cu alimentele conventionale. Chiar si asa, exista numeroase argumente care justifica o doza importanta de precautie in aces sens.
Siguranta pe termen lung a OMG-urilor nu a fost dovedita
Preocuparea principala fata de organismele modificate genetic este daca pot fi consumate sau nu in siguranta. Consecintele pe termen lung ale consumului de alimente modificate genetic sunt necunoscute, intrucat nu a fost publicat niciun studiu clinic dedicat acestui subiect.
Interactiunea ADN-gene este inca foarte putin inteleasa in domeniul cercetarii. In timp ce oamenii de stiinta pot izola efectele genelor singulare sau ale grupurilor mici de gene, modul complex in care acestea interactioneaza a fost deslusit intr-o foarte mica masura. Unele gene prezinta efecte secundare, in anumite conditii, de aceea multi cercetatori considera ca genele introduse artificial pot avea efecte secundare indezirabile.
Ingineria genetica este diferita de incrucisarile traditionale
Sustinatorii OMG-urilor spun ca oamenii au modificat genetic culturile plantelor de generatii intregi, prin incrucisarea soiurilor, fara sa se constate efecte devastatoare ale acestui proces. Argumentul in cauza poate fi combatut prin faptul ca tehnicile ingineriei genetice implica desprinderea unei gene dintr-un organism si introducerea sa in ADN-ul altuia, creandu-se noi tipuri de plante sau animale, ceea ce nu se poate intampla in natura sau prin incrucisarile clasice. Aceasta tehnologie experimentala contopeste ADN-ul speciilor complet diferite, combinand chiar gene animale cu gene bacteriene sau gene vegetale.
Un exemplu concludent este specia de somon AquAvantage, modificata cu ajutorul a doua gene suplimentare un hormon de crestere de la somonul Chinook si un comutator genetic de la merluciul de ocean. Aceasta modificare permite somonului hibrid sa creasca pe toata perioada anului, nu doar in lunile calde de vara. Desi comercializarea pestelui a fost aprobata de Administratia de Alimente si Medicamente din SUA, peste 1,5 milioane de americani au contestat vehement masura si 65 de supermarketuri au refuzat sa vanda produsul modificat genetic.
OMG-urile si bolile pe care le produc
Exista cateva studii de scurta durata care au adus in atentia lumii stiinfice cateva posibile efecte secundare ale OMG-urilor din prisma bolilor pe care le-ar putea produce. O teorie spune ca alimentele modificate de om in laborator pot creste predispozitia la alergii, atat prin cresterea nivelului de alergeni din compozitia alimentului, cat si prin crearea de noi alergeni, care nu au existat inainte de interventie.
O alta teorie trimite catre dezvoltarea rezistentei la antibiotice in randul consumatorilor de alimente modificate genetic, deoarece OMG-urile sunt testate cu ajutorul unor antibiotice, iar celulele lor prezinta aceasta caracteristica.
Alte boli despre care se speculeaza, deocamdata, ca ar putea fi produse de hrana modificata genetic sunt tulburarile de fertilitate, diabetul, boala Alzheimer sau chiar cancerul.
OMG-urile cresc cantitatea de ierbicide din alimente
Culturile tolerante la ierbicide sunt proiectate genetic pentru a supravietui in urma folosirii acestor substante menite sa tina la distanta daunatorii. Acest avantaj a condus la fenomenul de crestere substantiala a cantitatii de ierbicid folosita in cultivarea plantelor in ultimii 20 de ani, la nivel international.
Acest lucru nu poate insemna decat ca piata de consum este invadata de fructe si legume care au absorbit pesticide inca de cand au inceput sa creasca din seminte.
OMG-urile pot incuraja cresterea unor buruieni mutante
Asa cum folosirea exagerata a antibioticelor a condus la raspandirea bacteriilor tot mai rezistente, utilizarea nelimitata a ierbicidelor si pesticidelor a permis cresterea unor buruieni mutante.
Potrivit publicatiei americane Farm Industry News, in anul 2013, peste 24.000 de hectare de pamant din SUA au fost infestate cu buruieni mutante, rezistente la ierbicide puternice. Pentru a putea tine sub control aceste plante oportuniste, fermierii au apelat la folosirea de ierbicide si mai toxice, cunoscute pentru pericolele pe care le ridica sanatatii oamenilor (probleme reproductive, defecte congenitale si risc crescut de cancer).