Cosmarurile in randul adultilor apar destul de frecvent, la aproximativ 5% din populatie, avand cauze diverse, de la factorii externi, pana la afectiunile de care sufera o persoana.
Visele infricosatoare, cu un mare impact emotional, sunt deseori un mod de eliberare a tensiunilor provocate de o trauma anterioara.
Singura cale de combatere a cosmarurilor recurente este identificarea sursei acestora si adoptarea de schimbari menite sa le diminueze ocurenta.
Cosmarurile sunt vise tulburatoare, percepute ca fiind evenimente aproape reale, ce produc un nivel ridicat de stres si afecteaza calitatea somnului. O persoana care experimenteaza un cosmar se trezeste brusc din somn, deseori cu batai cardiace accelerate si alte raspunsuri fiziologice de tip vegetativ produse de activarea sistemului nervos simpatic (respiratie dificila, tremur corporal, transpiratii etc.).
Cand cosmarurile sunt considerate a fi o tulburare de somn propriu-zisa, sunt incluse in familia tulburarilor hipnice din categoria parasomniilor, cu conotatii emotionale neplacute, ce implica o serie de trairi negative intense anxietate, depresie, furie, teama accentuata, deznadejde etc.
Faza REM a somnului este cea in care cosmarurile apar de obicei, intrucat in aceasta etapa de odihna este caracterizata de vise. Intrucat intervalele succesive ale fazei REM devin tot mai lungi pe parcursul noptii, visele urate se desfasoara in special catre primele ore ale diminetii.
Cu toate ca scenariile cosmarurilor sunt diferite de la o persoana la cealalta, exista cateva tipuri comune de vise tulburatoare traite de adulti, ce reflecta framantari, ganduri si idei acumulate in inconstient de-a lungul zilei. Cateva exemple sunt
- Imposibilitatea de a alerga mai rapid pentru a scapa de un pericol iminent;
- Prabusirea de la inaltimi foarte mari;
- Imobilitatea corporala in prezenta unei persoane intimidante;
- Retrairea unui accident sau a unui eveniment traumatizant din trecut.
Pentru persoanele care au supravietuit in urma unei traume foarte puternice, cosmarurile sunt o problema frecventa, ce reapare periodic aducand in actualitate amintiri neplacute ani la randul dupa petrecerea evenimentului dramatic.
Astfel, intre cosmaruri si Sindromul de stres posttraumatic exista o legatura stransa. Potrivit studiilor derulate in acest sens, intre 71%-96% din pacientii diagnosticati cu acest sindrom sufera din pricina viselor urate, coplesitoare, mai ales daca exista si o tulburare de anxietate sau alta problema de sanatate mentala la mijloc.
Stabilirea cauzei exacte a cosmarurilor la adulti este dificila, intrucat sursa viselor cu impact emotional negativ poate fi singulara sau multipla, legata de factorii de mediu sau de o afectiunile medicala.
- Abuzul alimentar la ore tarzii. Unii adulti ajung sa viseze urat dupa o cina copioasa, din pricina digestiei ingreunate si a metabolismului accelerat, care transmite creierului sa fie mai activ. Astfel, disconfortul fiziologic se poate reflecta in cosmarurile din timpul somnului.
- Unele medicamente. Frecventa si intensitatea cosmarurilor pot fi influentate de anumite medicamente cu efect asupra substantelor chimice secretate de creier, precum narcoticele sau antidepresivele. Chiar si tratamentul medicamentos pentru hipertensiune poate cauza cosmaruri in unele situatii. Renuntarea la alcool sau la alte substante stupefiante este insotita, uneori, de aparitia cosmarurilor.
- Privarea de somn. Odihna insuficienta din timpul noptii conduce la aparitia viselor tulburatoare, care afecteaza la randul lor calitatea somnului, formandu-se astfel un cerc vicios.
- Depresia si anxietatea. Pacientii cu tulburari de anxietate sau diagnosticati cu depresie sunt afectati deseori de cosmaruri, care persista in absenta administrarii unui tratament corespunzator si agraveaza simptomele depresive si anxioase.
- Sindromul de stres posttraumatic. Cosmarurile care vin in urma unei traume implica elementele evenimentului nefericit in 50% din cazuri. Expertii spun ca visele tulburatoare cauzate de sindromul posttraumatic apar in prima parte a noptii, in mai multe faze ale somnului si sunt mai frecvent insotite de miscari corporale involuntare.
- Tulburarile de somn. Apneea obstructiva in somn, sindromul picioarelor nelinistite si alte tulburari de somn pot fi cauzele cosmarurilor recurente, afectand major calitatea somnului si capacitatea persoanei de a se odihni corespunzator.
Atunci cand cauza cosmarurilor nu poate fi identificata, acestea sunt considerate a fi o tulburare de somn distincta, cu o componenta ereditara. Specialistii sustin ca persoanele cu rude apropiate ce sufera de parasomnii sunt mai predispuse sa sufere de cosmaruri recurente.
Psihologii spun ca visele cu conotatii negative provin din trairile si interpretarile personale, rareori din realitatea imediata.
Din fericire, exista cateva masuri care pot fi luate de pacient si medic in vederea diminuarii frecventei cosmarurilor si a efectelor pe care le au asupra bunei desfasurari a vietii cotidiene. In cazul cosmarurilor produse de medicamente, intreruperea tratamentului sau micsorarea dozei sunt solutiile eliminarii efectelui lor secundar neplacut. Tratarea afectiunilor medicale asociate cu recurenta cosmarurilor conduce, in cele din urma, la recapatarea somnului linistit.
In cazul cosmarurilor care nu au nicio legatura cu boala sau un medicament administrat, terapia cognitiv-comportamentala s-a dovedit a fi eficienta in 70% din cazuri, inclusiv in randul pacientilor cu tulburari depresive si anxioase.
Adoptarea unor reguli clare de igiena a somnului (pastrarea conditiilor propice somnului in dormitor, evitarea consumului de alcool, nicotina si cofeina inainte de culcare etc.), utilizarea unor doze mici de sedative prescrise de medic sau alte terapii noi specifice (tehnica imageriei ghidate si tehnica desensibilizarii treptate) sunt alte variante terapeutice pentru prevenirea cosmarurilor in randul adultilor.