Exista un risc de 1% in randul populatiei generale de a prezenta tulburare bipolara. Tulburarea bipolara poate sari peste generatii si poate lua diferite forme.
Simptomele pot aparea mai devreme, in copilarie, dar de obicei apar in adolescenta sau la maturitate. Tulburarea bipolara la copii este asociata cu o morbiditate si mortalitate semnificativa, incluzand rate crescute de spitalizare, ideatie suicidara si tentative suicidare.
La fel ca la adulti, la populatia pediatrica tulburarea bipolara poate produce fluctuatii ale dispozitiei de la euforie, hiperactivitate, logoree (faza maniacala) pana la sentimentele profunde de disperare ale fazei depresive.
Tulburarile emotionale si de conduita sunt o parte normala a copilariei si a adolescentei si, în cele mai multe cazuri, nu reprezinta un semn al unei probleme de sanatate mintala care sa necesite tratament. Toti copiii au perioade dificile - este normal sa se simta deprimati, iritati, furiosi, hiperactivi sau rebeli în anumite momente. Cu toate acestea, daca simptomele copilului dumneavoastra sunt severe, continue sau cauzeaza probleme semnificative, este posibil sa fie mai mult decât o faza.
Iata cateva semne si simptome ale tulburarii bipolare la copii:
Copiii cu tulburare bipolara experimenteaza simptomatologia în episoade distincte. Între aceste episoade, copiii revin la comportamentul si dispozitia lor obisnuita.
Retineti ca o serie de alte tulburari din copilarie provoaca simptome asemanatoare celor bipolare, inclusiv tulburarea de deficit de atentie/hiperactivitate (ADHD), tulburarea de opozitie si comportament sfidator, tulburarea de conduita, tulburarile de anxietate si depresia majora. Diagnosticul poate fi o provocare, deoarece acestea si alte afectiuni de sanatate mintala apar adesea împreuna cu tulburarea bipolara.
Tulburarea bipolara implica episoade atat de depresie majora, cat si de manie. (Pentru a clarifica, tulburarea depresiva majora este o alta tulburare de dispozitie, separata, care implica aceleasi simptome de depresie, dar fara aparitia simptomelor de manie). Manualul de diagnostic folosit de profesionistii din domeniul sanatatii mintale se bazeaza pe diagnosticul de tulburare bipolara la adulti. Urmatoarele liste constau in comportamente observate de parintii copiilor diagnosticati cu tulburare bipolara.
Combinatia de episoade de manie si episoade depresive majore este ceea ce constituie tulburarea bipolara clasica. Cu toate acestea, exista mai mult de un tip de tulburare bipolara.
Combinatia "clasica" de manie si episoade depresive majore este denumita in prezent tulburare bipolara I. Episoadele depresive majore combinate cu o expresie mai putin severa a simptomelor maniacale (numita hipomanie) sunt denumite tulburare bipolara II. Hipomania combinata cu o forma de depresie mai putin pronuntata si mai indelungata (cunoscuta sub numele de distimie) este denumita ciclotimie.
Simptomele maniei si ale unui episod depresiv major pot, de asemenea, sa apara simultan in combinatie, aceasta se numeste stare mixta de tulburare bipolara. In cele din urma, desi episoadele de manie si depresie majora apar in mod clasic in episoade bine definite, unele persoane sufera de oscilatii rapide intre cele doua stari de dispozitie, care se numeste Ciclare rapida. Tulburarea bipolara I, Tulburarea bipolara II, ciclotimia, starile mixte si starile de ciclare rapida sunt toate considerate a fi tulburari din spectrul bipolar.
La adulti, tulburarea bipolara implica in mod obisnuit episoade separate de depresie majora, care alterneaza cu episoade separate de manie. La copii, starile mixte (un amestec de manie si depresie) si ciclurile rapide (schimbari de dispozitie) pot fi mult mai frecvente. Acest lucru poate face ca diagnosticul de tulburare bipolara sa fie mult mai dificil la aceste grupe de varsta.
Multi clinicieni au observat ca simptomele tulburarii bipolare par sa se schimbe pe masura ce copiii se dezvolta, desi aceste observatii nu au fost confirmate de studii pe termen lung. La copiii mai mici pot predomina iritabilitatea cronica si instabilitatea dispozitiei fara schimbari clasice de dispozitie. Aceste simptome seamana cel mai mult cu o stare mixta a tulburarii. La copiii mai mari si la adolescenti, pot predomina episoadele care includ euforia, grandomania si paranoia. La toate grupele de varsta se observa hiperactivitate, distragere a atentiei si presiunea vorbirii.
In general, cu cat individul este mai in varsta, cu atat simptomele pot fi mai asemanatoare cu cele observate la adulti.
Dupa cum probabil a observat deja orice parinte al unui copil cu ADHD, exista o suprapunere semnificativa intre simptomele maniei (si, intr-o masura mai mica, ale depresiei) si cele ale ADHD. Atat ADHD, cat si mania si depresia pot implica inabilitatea de a se concentra si probleme de distragere a atentiei. Atat mania, cat si ADHD pot implica hiperactivitate si impulsivitate. Desi suprapunerea simptomelor este semnificativa, exista mai multi factori care pot ajuta la distingerea acestor tulburari.
ADHD la copii nu implica, de obicei, simptome ale dispozitiei, cum ar fi depresia si euforia, in masura in care se observa in tulburarea bipolara. Simptomele ADHD apar de obicei pentru prima data la inceputul copilariei, in timp ce debutul tulburarii bipolare pare sa apara mai tarziu in copilarie sau in adolescenta. ADHD implica, de asemenea, de obicei, un somn normal, cel putin odata ce copilul s-a asezat in pat si este pregatit pentru somn. Mania, in schimb, implica o scadere a nevoii de somn, individul fiind inca "nerabdator sa inceapa activitatea" a doua zi, in ciuda somnului putin. Anamneza familiala poate fi de ajutor, deoarece ambele tulburari par sa se regaseasca in familii.
Persoanele care sufera de depresie, inclusiv cele care sufera de tulburare depresiva majora, pot prezenta in cele din urma si simptome de tulburare bipolara. Este mai greu de facut diferenta intre depresie si tulburare bipolara la copii decat la adulti. Copiii cu depresie par mai des iritati decat tristi. Acest lucru prezinta o alta suprapunere cu iritabilitatea observata in tulburarea bipolara. Copiii si adolescentii sunt, de asemenea, prin natura lor, predispusi la un anumit grad de instabilitate a dispozitiei.
Determinarea unde se termina acest tip de dispozitie si unde incepe tulburarea bipolara la un tanar depresiv poate reprezenta o provocare. Cautarea prezentei altor simptome de manie sau de dispozitie ridicata, inclusiv prezenta euforiei sau a grandorii la un moment dat, este importanta pentru a face aceasta distinctie de diagnostic.
Complica si mai mult situatia faptul ca atat adultii, cat si persoanele tinere care prezinta initial doar simptome de depresie pot dezvolta ulterior tulburare bipolara. Riscul ca depresia sa se transforme in tulburare bipolara este estimat la 10 la suta sau mai putin la adulti, dar pare sa ajunga la 20-40 la suta la copii si adolescenti. Au fost identificati mai multi factori de risc pentru eventuala aparitie a tulburarii bipolare, pe langa debutul precoce al depresiei, printre care se numara psihoza, debutul brusc, miscarile sever incetinite sau intarziate, mania indusa de antidepresive si istoricul familial de tulburare bipolara.
Tulburarea bipolara este o tulburare grava care poate cauza probleme semnificative la scoala, in familie si in comunitate. Tulburarea bipolara netratata poate duce la spitalizare, abuz de droguri, accidente sau sinucidere. Parintii care suspecteaza ca copilul lor sufera de tulburare bipolara ar trebui sa gaseasca un psihiatru sau un psiholog pentru copii si adolescenti care il poate evalua.
Tratamentul cuprinzator al tulburarii bipolare, ca toate celelalte boli psihice la copii si adolescenti, implica o abordare multimodala. Desigur, primul pas in tratament este o evaluare diagnostica cuprinzatoare realizata de un psihiatru sau psiholog pentru copii cu experienta in diagnosticarea tulburarii bipolare la copii si adolescenti. Odata stabilit diagnosticul, poate propune un plan terapeutic.
Medicamentele constituie fundamentul acestui plan. Aceste medicamente s-au dovedit a fi eficiente la adulti si sunt in prezent testate la copii. In acest moment, tratamentul medicamentos al tulburarii bipolare implica utilizarea unui stabilizator al dispozitiei, care ajuta la prevenirea simptomelor de manie si, in acelasi timp, se spera ca va imbunatati simptomele depresiei. In cazurile in care depresia ramane o problema, medicul poate lua in considerare prescrierea unui antidepresiv, impreuna cu un stabilizator al dispozitiei. Totusi, antidepresivele la pacientii bipolari trebuie utilizate cu prudenta, deoarece pot produce viraj maniacal iatrogen.
Alte tratamente sunt, de asemenea, foarte importante in gestionarea acestei boli. Acestea includ masuri pentru a incerca sa asigure un somn regulat, care ajuta la mentinerea stabilitatii dispozitiei. Terapia care educa copilul cu privire la importanta luarii medicamentelor este, de asemenea, esentiala. Acest lucru este valabil mai ales pentru adolescenti, unde orice boala cronica poate face mai dificila obtinerea independentei. In plus, familia va beneficia de educatie si sprijin cuprinzator in timp ce isi ajuta copilul sa faca fata acestei boli foarte dificile. De asemenea, pot fi necesare interventii scolare. In cele din urma, bolile coexistente, inclusiv ADHD, trebuie sa fie tratate.
Daca copilul dumneavoastra are schimbari grave de dispozitie, depresie sau probleme de comportament, consultati un furnizor de servicii de sanatate mintala specializat în lucrul cu copiii si adolescentii. Problemele de dispozitie si de comportament cauzate de tulburarea bipolara sau de alte afectiuni de sanatate mintala pot duce la dificultati majore. Un tratament timpuriu poate ajuta la prevenirea consecintelor grave si la diminuarea impactului problemelor de sanatate mintala asupra copilului dumneavoastra pe masura ce acesta creste.