Testul pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru depistarea prezentei unei infectii cu Helicobacter pylori la nivelul stomacului si a partii superioare a intestinului subtire (duodenul). H. pylori poate cauza ulcer gastroduodenal; cu toate acestea, majoritatea persoanelor care prezinta infectie cu H. pylori nu dezvolta ulcer.
Exista 4 tipuri de teste care pot detecta prezenta infectiei gastrice cu H. pylori
Ce fel de pregatire este necesara pentru efectuarea testelor?
Testul pentru determinarea anticorpilor anti H. pylori serici sau a antigenului H. Pylori in materiile fecale: nu este necesara pregatire pentru efectuarea acestor teste.
Testul anticorpilor serici
Medicul specialist va recolta o mostra de sange astfel:
- in jurul bratului se va aplica o banda elastica, cu scopul de a impiedica curgerea sangelui la acel nivel; acest lucru determina dilatarea venelor situate sub bandeleta, usurand introducerea acului la nivelul venei;
- dezinfectarea locului punctiei cu alcool;
- se introduce acul in vena; pot fi necesare mai multe punctii venoase;
- se va atasa o eprubeta la nivelul acului pentru colectarea sangelui;
- dupa ce sangele este colectat, se va indeparta banda elastica;
- pe masura scoaterii acului din vena se aplica pe locul respectiv un tampon de vata;
- se aplica presiune pe locul respectiv.
Testul respirator cu uree
Mostra de la nivelul caii respiratorii se recolteaza prin suflarea intr-un balon sau prin formarea de bule in interiorul unei sticle cu lichid. Medicul specialist care recolteaza o mostra respiratorie va:
- colecta o mostra respiratorie inainte de inceperea testului;
- pacientul va inghiti o capsula sau un lichid ce contine un marker radioactiv;
- se vor colecta mostre respiratorii in momente diferite; mostrele respiratorii vor fi testate daca contin un material ce se formeaza prin contactul H. pylori cu materialul radioactiv;
- testul respirator cu uree dureaza de obicei o ora si treizeci de minute.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Mostra necesara efectuarii acestui test se poate recolta de catre pacient, acasa. Pacientii internati in spital vor fi ajutati sa recolteze mostra de catre personalul calificat
Pentru colectarea mostrei este necesar:
Biopsia gastrica
- endoscopia este o investigatie prin care se poate recolta mostre (biopsie) de tesut gastric sau duodenal. Pot fi recoltate pana la cel mult zece asemenea mostre;
- biopsia gastrica va fi ulterior testata in laborator pentru depistarea infectiei cu H. pylori;
- in cazuri foarte rare, biopsia poate fi plasata intr-un recipient care stimuleaza cresterea lui H. pylori; acest lucru poarta numele de cultura H. pylori; in cazul in care bacteria creste la nivelul culturii, se poate determina sensibilitatea bacteriei la anumite tipuri de antibiotice, procedeu denumit antibiograma sau test de sensibilitate.
Testul anticorpilor serici
Mostra de sange este recoltata de la nivelul unei vene periferice a bratului. O banda elastica este stransa in jurul bratului. Pacientul poate avea senzatia de presiune la nivelul bratului. In momentul introducerii acului in vena unii pacienti nu simt nimic, altii simt o piscatura sau o intepatura usoara.
Testul respirator cu uree
Acest test nu produce disconfort pacientului.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Colectarea mostrei de materii fecale nu produce disconfort. In cazul in care colectarea se face de catre personal calificat (si nu de catre pacient), introducerea tamponului la nivelul ampulei rectale poate provoca senzatie de presiune sau disconfort local.
Biopsia gastrica
Pacientul poate simti o intepatura scurta, ascutita atunci cand acul este introdus intravenos. Anestezia locala (la nivelul faringelui) cu spray poate determina aparitia unui gust usor amar, iar pacientul va simti senzatie de amorteala si tumefiere la nivelul limbii si faringelui.
Unii pacienti relateaza ca au avut senzatia ca nu pot respira atunci cand tubul endoscopului este introdus pe gura, dar aceasta este o falsa senzatie produsa de anestezia locala. Exista intotdeauna suficient spatiu pentru respiratie in jurul tubului din regiunea gurii si faringelui. Se recomanda respiratii rare si profunde.
Testul anticorpilor serici
Nu exista riscuri majore in cazul recoltarii unei probe de sange:
- poate aparea o mica vanataie la locul punctiei; acest lucru poate fi prevenit prin aplicarea unei presiuni pe zona respectiva timp de cateva minute;
- in cazuri rare, vena de la nivelul careia a avut loc recoltarea poate deveni umflata; aceasta afectiune se numeste flebita; in acest caz se recomanda aplicarea de comprese umede de cateva ori pe zi;
- sangerare de la nivelul punctiei, poate fi o complicatie in cazul persoanelor care prezinta tulburari de coagulare; o serie de medicamente pot provoca tulburari de coagulare; de aceea se recomanda informarea medicului specialist daca pacientul ia medicamente anticoagulante sau prezinta tulburari de coagulare.
Testul respirator cu uree
Nu exista riscuri in cazul practicarii acestui test. In cazul folosirii carbonului radiactiv, gradul radioactivitatii este comparativ cu cel la care suntem expusi in fiecare zi de catre radiatiile ultraviolete.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Acest test nu prezinta riscuri sau complicatii. Cu toate acestea, se recomanda spalarea mainilor dupa recoltarea mostrei, pentru evitarea raspandirii infectiei.
Biopsia gastrica
Exista un risc foarte mic de a gauri peretele esofagului, stomacului sau duodenului in timpul efectuarii endoscopiei pentru recoltarea mostrei de perete gastric. De asemenea, poate aparea sangerare la nivelul locului punctiei. Cu toate acestea, sangerarea se opreste fara tratament.
Dupa efectuarea endoscopiei poate aparea senzatia de varsatura sau de balonare. De asemenea, mai poate aparea senzatia de gat uscat, raguseala usoara sau usoara inflamatie a faringelui; aceste simptome pot dura cateva zile; pot fi utile pastilele pentru gat sau gargara cu apa calda si usor sarata; se interzice consumul de alcool dupa efectuarea testului.
Se recomanda contactarea medicului daca:
Rezultatele testului
Testele pentru Helicobacter pylori se efectueaza pentru detectarea prezentei infectiei cu aceasta bacterie la nivelul stomacului sau regiunii superioare a intestinului subtire (duodenul).
Rezultatele testului respirator cu uree sau a celui care detecteaza antigenul H. pylori in scaun sunt gata in cateva ore. Cele care detecteaza anticorpii serici sunt disponibili in 24 de ore, cele ale biopsiei gastrice sunt gata in 48 de ore, iar cele ale unei biopsii gastrice care este supusa culturii pot dura pana la zece zile.
Testul anticorpilor serici
Normal
Mostra sanguina nu contine anticorpi anti H. pylori.
Anormal
Mostra de sange contine anticorpi anti H. pylori.
Testul respirator cu uree
Normal
Mostra respiratorie nu contine atom de carbon radiomarcat.
Anormal
Mostra respiratorie contine carbon radiactiv.
Testul antigenului de la nivelul materiilor fecale
Normal
Mostra de materii fecale nu contine antigen de H. pylori; acesta este un test negativ; cu toate acestea, un test negativ nu exclude existenta unei infectii.
Anormal
Mostra de materii fecale contine antigen de H. pylori.
Biopsia gastrica
Normal
Mostra de perete gastric nu contine H. pylori. Bacteria nu creste la nivelul culturii din biopsia gastrica.
Anormal
Mostra de biopsie contine H. pylori. Bacteria creste la nivelul culturii efectuata din biopsia gastrica.
Situatiile care pot interzice efectuarea testului
- testul respirator cu uree este contraindicat in timpul sarcinii sau la femeile care alapteaza deoarece poate fi daunator fatului;
- consumul de antibiotice poate afecta rezultatele testului respirator cu uree, testul antigenului de la nivelul scaunului si biopsia gastrica, prin reducerea cantitatii bacteriei de la nivel gastric si duodenal;
- consumul de lansoprazol, rabeprazol, sucralfat, omeprazol, famotidina, ranitidina, nizatidina, cimetidina sau alte medicamente pe baza de bismut pot, de asemenea, interfera rezultatele testelor respirator cu uree si biopsia gastrica;
- biopsia gastrica poate sa nu detecteze prezenta infectiei cu H. pylori, in cazul in care mostra se recolteaza din zonele de perete neinfectate de bacterie;
- manipularea inadecvata, contaminarea sau refrigerarea necorespunzatoare a mostrei de sange poate modifica rezultatele testului anticorpilor serici;
- in cazul in care testul anticorpilor serici se efectueaza in perioada initiala a infectiei pot aparea rezultate fals negative deoarece titrul anticorpilor serici nu este suficient de ridicat pentru a fi masurat;
- probabilitatea infectiei cu H. pylori creste cu inaintarea in varsta; persoanele in varsta au probabilitate mai inalta de a prezenta valori pozitive ale testelor.
De retinut!
- testul respirator cu uree este contraindicat femeilor insarcinate sau al celor care alapteaza din cauza riscului expunerii copilului la radiatii;
- testul antigenului de la nivelul scaunului este cel mai recent si mai ieftin dintre toate testele pentru H. pylori, dar exista posibilitatea sa nu fie la fel de concludent ca si celelalte; biopsia gastrica este foarte concludenta, dar este cea mai scumpa si mai riscanta dintre toate;
- un test al antigenului din scaun negativ nu exclude prezenta infectiei cu H. pylori;
- desi majoritatea oamenilor prezinta infectia cu H. pylori, numai o cantitate mica vor dezvolta ulcer peptic; din acest motiv se vor lua in considerare si alti factori (de exemplu simptomatologia pacientului), atunci cand se interpreteaza rezultatele testului;
- testul anticorpilor serici poate persista cativa ani dupa infectie; de aceea se recomanda efectuarea testului respirator cu uree sau biopsia gastrica pentru a stabili eficienta tratamentului;
- in cazul in care simptomatologia persista, se recomanda efectuarea unei endoscopii digestive superioare;
- prezenta infectiei cu H. pylori poate creste riscul dezvoltarii cancerului gastric; acest risc este insa foarte scazut.
- apare hematemeza (varsatura cu sange) sau melena (scaun cu sange, lucios, negru ca pacura);
- apar probleme la inghitire sau de vorbire;
- apare scurtarea respiratiei sau batai cardiace accentuate;
- apare durere abdominala sau cardica a carei intensitate creste;
- apare durere de gat sau de umar;
- apare febra.
De asemenea, mai pot aparea senzatie de greata, balonare sau dureri abdominale in timpul miscarii endoscopului. Desi pacientul nu poate vorbi in timpul procedurii deoarece are un tub introdus de-a lungul faringelui, el va putea comunica cu medicul specialist. In cazul in care disconfortul este sever, se recomanda atentionarea medicului prin semne stabilite de la inceput sau printr-un semn usor pe mana.
Medicamentele care se administreaza intravenos inainte de inceperea procedurii pot cauza somnolenta. Alte efecte adverse care pot aparea includ dificultati de vorbire, uscarea gurii, vedere incetosata, caderea pleoapelor, simptome care pot persista cateva ore dupa efectuarea testului. De asemenea, pacientul nu isi poate aminti despre ce s-a intamplat in timpul testului.
- introducerea mostrei de materii fecale intr-un recipient uscat; se pot colecta atat materii fecale lichide cat si solide; se recomanda evitarea contaminarii materiilor fecale cu urina sau de pe toaleta;
- se va atasa capacul si o eticheta pe care se va consemna numele pacientului, numele medicului specialist si data recoltarii mostrei;
- se vor spala bine mainele pentru evitarea raspandirii bacteriei;
- se va sigila recipientul si se va trimite imediat catre laborator.
Recoltarea mostrei mai poate fi facuta de catre medicul specialist, prin introducerea unui tampon de vata in interiorul rectului.
Pacientul nu trebuie sa manance cu cel putin 6 ore inainte de efectuarea testului. O serie de medicamente pot modifica rezultatele testului. De aceea, se recomanda informarea medicului specialist despre orice tratament pe care il face pacientul. Acesta va putea recomanda intreruperea anumitor medicamente cu o saptamana inainte de efectuarea testului:
- cu o saptamana inainte de efectuarea testului se intrerupe orice medicatie de tip antibiotice, inhibitori de pompa de protoni sau medicamente pe baza de bismut
- se intrerupe consumul de blocante H2 cu 24 de ore inainte de efectuarea testului.
Se recomanda consultul medicului specialist in legatura cu necesitatea efectuarii testului, riscurile sale, modalitatea de efectuare sau in legatura cu semnificatia rezultatelor.
- a determina daca infectia cu H. pylori este cea care produce ulcer sau inflamatia mucoasei gastrice (gastrita);
- a stabili daca tratamentul pentru H. pylori a fost efectuat cu succes.
- testul anticorpilor serici - consta in depistarea anticorpilor serici IgG si IgA impotriva H. pylori; testul pozitiv (exista anticorpi) semnifica fie o infectie recenta, fie o infectie in trecut;
- testul respirator cu uree - acest test identifica prezenta infectiei la nivel gastric; testul nu este totdeauna disponibil;
- testarea prezentei antigenului la nivelul scaunului - acest test identifica la nivelul materiilor fecale portiunile din H. pylori care determina aparitia unui raspuns imun (antigenul); determinarea antigenului de la nivelul scaunului se poate face pentru confirmarea infectiei cu H. pylori sau pentru evaluarea raspunsului la tratament (confirmarea vindecarii bolii sau persistentei ei);
- biopsia gastrica - consta in prelevarea unor mici portiuni din mucoasa gastrica sau duodenala in timpul endoscopiei gastrice; cu ajutorul biopsiei gastrice se pot efectua o serie de teste care identifica infectia cu H. pylori.