Renuntarea la nicotina este un proces dificil, insotit de o serie de simptome declansate de reducerea sau eliminarea aportului acestei substante in organism.
Printre acestea se numara anxietatea, depresia, nelinistea, frustrarea, durerile de cap, cresterea apetitului alimentar sau dificultatea de concentrare.
Cele mai noi cercetari efectuate pe baza efectelor neurobiologice ale dependentei de nicotina aduc in discutie un alt fenomen provocat de renuntarea la viciu, mai exact slabirea puterii vointei prin schimbari care se petrec la nivel cerebral.
Alaturi de cocaina si metamfetamina, nicotina se numara printre cele mai adictive substante, provocand dependenta in randul a circa 45% dintre consumatorii sai. Numerosi fumatori care incearca sa abandoneze acest viciu sustin ca se confrunta cu o dorinta coplesitoare de a continua sa fumeze, incepand o adevarata lupta la nivelul vointei.
Nicotina este o substanta regasita in majoritatea tigaretelor, pipelor cu tutun sau sortimentelor de tutun masticabil, care ajunge in fluxul sanguin si creeaza, in timp, dependenta. Renuntarea la consumul de nicotina determina aparitia sevrajului, la circa 2-3 ore de la ultima doza.
Simptomele sevrajului provocat de nicotina sunt
- nevoie acuta de a consuma nicotina;
- anxietate;
- depersonalizare;
- stari de ameteala;
- depresie;
- dureri de cap;
- crestere a apetitului alimentar;
- crestere in greutate;
- dificultate de concentrare;
Efectele pe termen scurt ale privarii de nicotina sunt deficientele in nivelul bazal de dopamina, care conduc la nasterea necesitatii de o doza. In plus, se creeaza o stare hipofunctionala la nivelul organismului, ce se reflecta intr-o activitate cerebrala scazuta. Dupa 3-7 zile de incetare a consumului, se instaleaza iritabilitatea, insomnia, durerile acute de cap, nelinistea, starile depresive, oboseala, apetitul alimentar crescut si ameteala.
Expunerea repetata la nicotina, urmata de abstinenta, induce o accentuare a activitatii functiei de recompensare de la nivelul creierului si o sensibilitate crescuta la nicotina. Pacientii care urmeaza un program medical de renuntare la fumat acuza simptomele privarii de tigarete timp de circa doua luni, ca apoi sa simta tot mai putin efectele sevrajului.
Aproximativ 75%-80% dintre fumatori care incearca sa abandoneze viciul se reapuca de fumat dupa 6 luni de abstinenta. Chiar si asa, cu cat exista mai multe incercari de renuntare la nicotina, cu atat cresc sansele reusitei acestui proces, intrucat simptomele sunt mai usor de suportat odata ce devin familiare.
Exista, totodata, mai mai multi factori indusi de renuntarea la fumat. Cel mai important este depresia (persoanele predispuse la depresie folosesc nicotina pentru a-si tine starea mentala sub control, iar cand renunta la fumat, au cu 25% mai multe sanse de a trece prin episoade depresive in primele 6-7 luni de abstinenta).
Cercetatorii au descoperit recent ca fumatorii care incearca sa renunte la nicotina sufera transformari cerebrale specifice, prin care tranzitia de la starea introspectiva si auto-referentiala, la cea a concentrarii asupra autocontrolului (in special in privinta poftelor alimentare si altor substante), nu se mai realizeaza corespunzator.
Oamenii de stiinta de la Universitatea din Pennsylvania au ajuns la concluzia ca fumatorii care se abtin de la fumat intampina dificultati in a face trecerea de la gandurile interioare, la atentia concentrata asupra lucrurilor pe care le au de facut. Acest proces deficitar face ca puterea vointei sa aiba de suferit, spun cercetatorii americani, intrucat persoanele in sevraj nu se mai pot concentra asupra telurilor si obiectivelor pe care si le propun, fiind acaparati intru totul de nevoile sinelui (in acest caz, de dorinta aprinsa de a fuma).
Specialistii spun ca este foarte important ca persoanele abstinente de la fumat sa isi pastreze autocontrolul intact, redirectionandu-si atentia spre scopurile externe (o viata mai sanatoasa, bani economisiti etc.) si nu catre tentatia de satisfacere a necesitatii de tutun.
Participantii la studiul american, toti fumatori abstinenti, au experimentat o slabire a conexiunii dintre retelele neurologice mari de la nivelul creierului, inclusiv cele ale introspectiei si executiei controlului. Cercetatorii cred ca legatura deficitara dintre aceste centre neurologice importante impiedica creierul sa mobilizeze vointa de a renunta la fumat definitiv.
Daca in trecut, efectele nicotinei asupra activitatii cerebrale au fost studiate la nivelul simptomatologiei observabile, acum ele au fost examinate prin observarea directa a transformarilor cerebrale. Studiul a adunat 36 de fumatori sanatosi cu varste cuprinse intre 19 si 61 de ani, care au fost supusi unui numar de doua RMN-uri care au masurat activitatea creierului in timpul perioadelor de abstinenta si in timpul fumatului obisnuit (subiectii au consumat peste o jumatate de pachet de tigarete pe zi in timpul experimentului).
Scopul studiului a fost acela de a identifica toate categoriile de fumatori cu cele mai putine sanse de a abandona viciul si de a dezvolta terapii intensive, bazate pe activitatea cerebrala a fiecarui pacient si pe conexiunile sale neurologice.
Astfel, in cadrul vizitelor viitoare la medic, specialistul va putea oferi pacientilor teste care sa stabileasca variante terapeutice personalizate, care sa permita obtinerea de rezultate mult mai bune in urma tratamentului.
In prezent, terapiile utilizate pentru renuntarea la fumat includ utilizarea plasturilor cu nicotina, a medicamentelor speciale (pe baza de bupropion - ce nu ar trebui sa fie utilizat la pacientii care au avut crize convulsive - vareniclina, nortriptilina, clonidina sau rimonabant), terapiei cognitiv-comportamentale (elaborarea unui plan cu termen-limita de abandonare a tutunului) etc. Alte masuri includ evitarea situatiilor in care tentatia fumatului este mai mare, gestionarea stresului, cresterea sprijinului primit din partea celor din jur sau inceperea de activitati care sa inlocuiasca obiceiul consumului de nicotina.