Compresia nervoasa este denumirea medicala desemnata senzatiilor neplacute resimtite atunci cand un nerv periferic este lezat.
Aceasta conditie medicala poate avea consecinte minore sau severe, temporare sau pe termen lung.
Traumatismele sunt cauzele principale ale compresiei nervoase, deformarea articulatiilor sau a zonelor corporale cu centri nervosi importanti conducand la comprimarea nervilor si aparitia simptomelor de durere, arsura sau amortire.
Cand disconfortul este major si nu trece de la sine intr-un timp scurt, se impune efectuarea unui control medical pentru stabilirea variantelor terapeutice.
Presiunea exercitata pe un nerv periferic (orice formatiune nervoasa aflata in exteriorul creierului si al maduvei spinarii) poate irita nervul insusi, invelisul sau protector (stratul de mielina) sau ambele. Cand acest fenomen are loc, nervul devine incapabil sa mai conduca impulsurile senzoriale catre creier in mod corespunzator, instalandu-se senzatia de amortire.
Inflamatia, impreuna cu leziunea propriu-zisa, cauzeaza declansarea durerii sau a paresteziei (senzatia de furnicatura sau intepatura). In prima faza, se resimte amortirea zonei corporale afectate. Daca nervul nu isi recapata functionalitatea, disconfortul poate sa persiste mai mult de cateva minute si poate aduce complicatii.
In cazul in care compresia nervoasa este de scurta durata, nervul se repara singur. In situatia in care compresia ramane prezenta o perioada mai lunga de timp, lezarea permanenta a nervului poate fi inevitabila.
Presiunea exercitata asupra unui nerv periferic poate fi rezultatul unor miscari repetitive sau a mentinerii aceleiasi pozitii corporale o lunga perioada de timp (in special in timpul somnului). Cei mai vulnerabili nervi in fata compresiei sunt cei care calatoresc prin spatii inguste si sunt acoperiti de un strat prea subtire de tesut moale protector. Astfel, compresia nervoasa poate sa apara cand nervul este prins intre tesuturi precum:
- ligamentele;
- tendoanele;
- oasele.
Inflamatia sau presiunea unei radacini nervoase din proximitatea coloanei vertebrale poate cauza dureri de gat sau dureri lombare. De asemenea, aceeasi compresie nervoasa poate cauza durere care sa radieze din zona gatului catre umeri si brate (radiculopatie cervicala) sau catre picioare si talpi (durerea nervului sciatic). Aceste simptome pot sa rezulte din schimbarile care se dezvolta la nivelul discurilor coloanei vertebrale si al oaselor. De exemplu, daca un disc se slabeste sau se deterioreaza (hernie de disc), nervii din proximitate ajung sa fie supusi unei presiuni.
Compresia nervoasa la nivelul gatului sau al bratelor mai poate provoca simptome in zone precum:
- coatele;
- mainile;
- incheieturile;
- degetele.
In timp, presiunea asupra acestor nervi poate provoca o serie de conditii medicale
- neuropatia periferica;
- sindromul de tunel carpian;
- epicondilita laterala (cotul jucatorului de tenis).
In cazul in care compresia nervoasa persista o perioada mai lunga de timp, bariera protectoare din jurul nervului se poate deteriora, aparand acumularea de lichid si urmatoarele simptome
- umflaturile;
- presiunea suplimentara;
- cicatricele (interfereaza cu functionalitatea nervului).
Orice actiune sau factor care creste presiunea din jurul unui nerv poate conduce la instalarea compresiei nervoase. Cauze comune sunt mentinerea corpului in posturi nefiresti, aplecarea fortata a corpului sau adoptarea frecventa a pozitiei picior peste picior. In timp, aceste obiceiuri pot duce la lezarea nervilor periferici pe fondul presiunii pe care acestia o suporta.
Alti factori de risc pentru compresia nervoasa pot fi:
- Hernia de disc sau artrita;
- Cresterea in greutate;
- Retentia de apa;
- Tulburarile glandei tiroide (in special hipotiroidismul);
- Sarcina (asociata cu kilogramele in plus si retentia de lichide);
- Activitatile repetitive (tastatul, utilizarea unor anumite instrumente sau unelte etc.).
In cazul compresiei nervoase, durerea poate fi singurul simptom. In unele cazuri, pot sa apara urmatoarele manifestari clinice:
- durere in zona compresiei (precum gatul sau zona lombara);
- durere radianta (sciatica sau durere radiculara);
- senzatii de amortire sau furnicaturi;
- senzatii de arsura sau intepaturi;
- slabiciune a zonei afectate, resimtita mai ales in timpul unor anumite activitati.
In cazuri severe, slabiciunea musculara poate sa apara, daca nervul care controleaza muschiul afectat este lezat. In aceasta situatie, compresia nervoasa nedepistata poate duce la atrofia musculara.
Un nerv motor comprimat intr-un grad extrem de sever poate conduce si la instalarea paraliziei (fluxul informational sau sangvin din interiorul arterei nervului nu mai circula corespunzator, facand imposibila contractia musculara).
In situatia in care simptomele sunt usoare, ele pot fi ameliorate prin aplicarea unei comprese reci pe zona afectata, alaturi de creme cu ingrediente antiinflamatoare pentru combaterea durerii.
Medicul specialist stabileste diagnosticul de compresie nervoasa analizand simptomele si istoricul medical al pacientului, precum si efectuand un examen fizic amanuntit. In functie de cele constatate, diagnosticul poate fi stabilit clinic sau cercetat in continuare prin teste suplimentare.
Electromiografia este o metoda de evaluare a starii de functionare a nervului, prin care se poate observa compresia si masura in care nervul a fost afectat. Daca acesta se afla la nivelul gatului (coloanei cervicale) sau al spatelui (coloanei vertebrale lombare), RMN-ul sau tomografia computerizata sunt metodele de diagnosticare performante in identificarea cauzei compresiei nervoase (inflamarea discului coloanei vertebrale, artrita sau fractura).
Tratamentul compresiei nervoase depinde de cauza si locatia acesteia. Odihna regiunii corporale afectate este deseori eficienta in tratarea unui nerv supus compresiei prin mentinerea corpului intr-o pozitie nefireasca prea mult timp.
Fizioterapia este benefica atunci cand compresia nervoasa este cauzata de alte conditii medicale de la nivelul gatului sau al zonei lombare. Exercitiile ajuta la indreptarea sirei spinarii si intarirea muschilor trunchiului, astfel incat radacina nervoasa sa fie eliberata de presiune.
Medicamentele antiinflamatorii (ibuprofenul, naproxenul) pot fi de ajutor, precum si injectiile cu corticosteroizi.