Multe dintre cauzele ascunse si surprinzatoare ale cancerului fac parte din spectrul larg de factori care contribuie la dezvoltarea celulelor canceroase, de la cei genetici, pana la cei de mediu.
In timp ce un procent mare de populatie stie ca fumatul si expunerea prelungita la razele ultraviolete favorizeaza instalarea cancerului de plamani, respectiv de piele, nu acelasi lucru se poate spune despre alte cauze care cresc riscul dezvoltarii diverselor tipuri de cancer.
Cancerul vine ca urmare a unor transformari la nivelul ADN-ului celular, fie transmise din generatie in generatie, fie provocate de anumiti factori de mediu. Sursele modificarilor celulare cu potential canceros poarta numele de agenti cancerigeni. Acestia din urma pot conduce la instalarea cancerului in mod indirect, prin stimularea diviziunii celulare la o rata anormala.
Multe tipuri de cancer, in special cele care afecteaza adultii, au fost asociate de specialisti cu o expunere repetitiva la anumiti factori de risc. Printre acestia se numara dieta bogata in grasimi, fumatul, contactul direct cu substante chimice (pesticide, fertilizatori etc.) etc. Exista, totodata, o serie intreaga de agenti cancerigeni mai putin cunoscuta de publicul larg.
Greutatea din adolescenta
In luna octombrie 2013, medicii israelieni publicau un studiu controversat bazat pe observatii extinse pe o perioada de 40 de ani, menite sa sesizeze masura in care greutatea din adolescenta influenteaza sansele dezvoltarii cancerului esofagian si gastric la varsta adulta.
Rezultatele confirma o legatura directa intre supraponderalitatea la varste foarte tinere si riscul aparitiei cancerului gastroesofagian: adolescentii supraponderali si obezi si-au crescut sansele de imbolnavire de 2,1 ori, comparativ cu cei de greutate normala. Cercetatorii din Israel au scos in evidenta faptul ca studiile mai vechi aratasera deja o legatura clara intre incidenta mai mare a cancerului gastric si esofagian la adultii cu probleme de greutate, corelatie care a putut fi extinsa pana la varsta adolescentei.
Consumul regulat de alcool
In anul 1997, Departamentul de Sanatate Publica din SUA lista bauturile alcoolice pe lista agentilor cancerosi principali, dupa ce s-a constatat o legatura directa intre consumul regulat de alcool si incidenta crescuta a mai multor tipuri de cancer.
Un studiu publicat in Jurnalul American de Sanatate Publica din SUA in luna aprilie 2013 confirma efectele canceroase ale alcoolul asupra organismului uman. Cercetatorii Universitatii de Medicina din Boston au scos in evidenta faptul ca in 2009, 20.000 de decese au survenit din pricina cancerului si includeau si alcoolul pe lista factorilor favorizanti de imbolnavire. Mai mult decat atat, persoanele decedate din cauza cancerului, care consumau si alcool in cantitati mari, si-ar fi putut prelungi viata cu circa 18 ani, in medie, daca ar fi renuntat la bauturile alcoolice.
Prin urmare, alcoolul este un agent cancerigen, mai ales in ceea ce priveste dezvoltarea cancerului de san, cancerului esofagian, cancerului colorectal si cancerului hepatic.
Carnea gatita la temperaturi foarte ridicate
Gatirea carnii de vita, porc, peste sau pasare prin expunerea sa la temperaturi foarte ridicate (prin prajire in tigaie sau pe gratar, sub flacara deschisa), poate conduce la nasterea unor substante chimice numite amine heterociclice si hidrocarburi aromatice policiclice, care sunt asociate cu instalarea cancerului in organismul animalelor.
In anul 1999, un studiu efectuat la scara larga si publicat in jurnalul "Cancer" evidentia faptul ca gatirea carnii rosii pe gratar predispune unui risc crescut de adenom colorectal, precursorul cancerului colorectal. Un alt studiu recent, publicat in revista "Carcinogeneza", prezinta dovezi care atesta faptul ca un consum regulat de carne prajita la temperaturi foarte ridicate creste riscul instalarii cancerului de prostata cu pana la 40%.
Munca in ture de noapte
Persoanele cu un program de lucru ce implica efectuarea turelor de noapte nu se expun doar riscului aparitiei tulburarilor de somn, ci si unei predispozitii crescute la dezvoltarea cancerului de san.
In anul 2007, muncitul in ture de noapte a fost inclus pe lista agentilor cancerigeni potentiali de catre Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din SUA. Studiile epidemiologice au descoperit ca asistentele medicale si stewardesele, cu un program de noapte frecvent, sunt expuse unui risc mai mare de cancer mamar, comparativ cu femeile care nu lucreaza in ture de noapte.
Un motiv posibil ar putea fi intreruperea ritmului circadian din pricina expunerii la lumina pe timpul noptii. Tulburarile instalate la nivelul secretiei de melatonina deregleaza genele care controleaza dezvoltarea tumorilor.
Emisia de noxe
Viata in marile orase predispune, propriu-zis, la aparitia cancerului de plamani. De vina sunt emisiile de noxe din tevile de esapament ale autoturismelor, care au atins un numar record inclusiv in tara noastra. Agentia Internationala de Cercetare a Cancerului din SUA a listat acest tip de poluare atmosferica ca factor favorizant major de instalare a cancerului pulmonar in anul 2012.
Un studiu efectuat de Institutul National de Cancer din SUA pe un esantion de peste 12.000 de mineri evidentiaza intocmai impactul inhalarii vaporilor de petrol asupra starii de sanatate: in minerit, cazurile de cancer pulmonar sunt triple, comparativ cu alte domenii de activitate.
Gelurile pentru manichiura
Gelurile speciale folosite pentru manichiura sunt o cale foarte usoara de a obtine unghii perfecte si lucioase, insa reprezinta totodata cauze ascunse ale cancerului de piele. Cercetatorii au descoperit ca razele UV emise de lampile pentru fixarea acestor geluri cauzeaza leziuni cutanate similare cu cele provocate de bronzarea la solar, ce pot conduce in cele din urma la instalarea melanomului.
Mai mult decat atat, o manichiura neremediata lungi perioade de timp ascunde eventuale simptome sesizabile la nivelul unghiei naturale (infectii sau chiar tumori), ceea ce intarzie semnificativ stabilirea unui diagnostic in timp util.