Vitamina D a fost descoperita in 1920, dupa o lunga cautare a unui mod de a vindeca rahitismul, o boala a oaselor copilului. Descoperirea ei a dus la eradicarea rahitismului in multe tari. Rezultatele cercetarilor sugereaza ca vitamina D poate avea un rol si in alte aspecte ale sanatatii umane.
Vitamina D3, cunoscuta si sub numele de „vitamina soarelui”, are mai multe roluri in organism.
Este esentiala in absorbtia calciului si a fosforului, ceea ce ajuta la mentinerea sanatatii oaselor.
Este deasemenea esentiala pentru a avea un sistem imunitar puternic.
Vitamina D este benefica pentru starea de spirit, sanatatea inimii si chiar pierderea in greutate.
Studii recente au concluzionat ca incetineste multiplicarea celulara, reducand angiogeneza tumorilor.
Desi vitamina D este cunoscuta ca una dintre cele patru vitamine liposolubile, tehnic nu este o vitamina. Este adevarat, este esentiala pentru sanatate si sunt necesare doar cantitati mici. Insa incalca celelalte reguli pentru vitamine, deoarece este produsa in corpul uman, lipseste din majoritatea alimentelor naturale, cu exceptia pestelui, a galbenusurilor, si branzeturilor. Dar chiar si atunci cand este obtinuta din alimente, trebuie transformata de organism pentru a deveni activa.
Vitamina D naturala este produsa in piele dintr-o forma de colesterol (7-dehidrocolesterol), sub influenta luminii solare. Astfel, energia solara ultraviolet B (UVB) transforma precursorul in vitamina D3.
In schimb, majoritatea suplimentelor alimentare sunt fabricate prin expunerea unui sterol vegetal la energia ultravioleta, producand astfel vitamina D2. Deoarece functia lor este aproape identica, D2 si D3 sunt adunate sub numele de vitamina D - dar niciuna nu va functiona pana cand nu este transportata in ficat unde se formeaza 25-hidroxivitamina D sau 25 (OH) D si apoi in rinichi, unde devine activa, 1,25 dihidroxivitamina D (1,25(OH) 2 D)sau calcitriol.
Pentru acest proces este necesar insa ca indicele UV sa fie mai mare de 3. Pentru ca aceasta valoare este inregistrata in special primavara si vara, este posibil ca in sezonul rece cantitatea de vitamina D3 din organism sa fie insuficienta. De asemenea, persoanele cu tenul inchis, sintetizeaza mai greu vitamina D3.
Putine alimente contin in mod natural vitamina D. Carnea pestelui gras (cum ar fi pastravul, somonul, tonul si macroul) si uleiurile din ficat de peste sunt printre cele mai bune surse.
Dieta unui animal afecteaza cantitatea de vitamina D din tesuturile sale. Ficatul de vita, branza si galbenusurile de ou au cantitati mici de vitamina D. Ciupercile furnizeaza cantitati variabile de vitamina D. Unele ciuperci disponibile pe piata au fost tratate cu lumina UV pentru a creste nivelul de vitamina D.
De asemenea, o sursa buna de vitamina D, sunt suplimentele alimentare cu concentratii optime.
Calciul este mineralul cu cea mai mare cantitate din organism si aproape tot este distribuit in structura osoasa, in schelet si in dinti. Fosforul este al doilea cel mai raspandit mineral din organism si are de asemenea un rol important in mentinerea sanatatii sistemului osos.
Pentru a primi o cantitate suficienta de calciu si de fosfor, organsimul are nevoie de vitamina D. Aceasta permite absorbtia celor doua minerale in intestin si transportarea lor catre zonele corpului unde sunt necesare. Un aport optim este extrem de important pentru dezvoltarea sanatoasa a copiilor, al caror sistem osos este in crestere si poate fi mai fragil decat cel al adultilor.