Probioticele au fost asociate, pana nu demult, cu o sanatate digestiva de fier.
Mai nou, oamenii de stiinta au adus in atentia publicului dovezi care atesta ca bacteriile benefice pentru organism pot fi adjuvanti excelenti in prevenirea racelii.
Intrucat sistemul intestinal este strans legat de cel imunitar, probioticele au efecte pozitive si asupra imunitatii organismului.
Cercetatorii cred, mai nou, ca o metoda excelenta de prevenire a racelii si gripei este imbunatatirea functiei digestive prin intermediul suplimentarii aportului de probiotice. Chiar si asa, nu toate bacteriile sanatoase au aceleasi efecte in intarirea sistemului imunitar.
Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca probioticele pot contribui in mod activ la prevenirea racelii si a gripei, prin studii care au analizat beneficiile anumitor tulpini de bacterii benefice. Desigur ca exista si probiotice care nu au niciun efect asupra imunitatii organismului.
De vreme ce sistemul intestinal este o poarta deschisa catre interiorul organismului, el actioneaza ca o bariera fizica impotriva agentilor patogeni, a toxinelor si a particulelor alimentare nedigerate. O buna parte din activitatea sistemului imunitar este directionata catre conservarea in stare optima a florei intestinale, intr-o masura in care cele doua functii se influenteaza reciproc in mod constant.
Cand probioticele repara flora bacteriana intestinala, ele permit sistemului imunitar sa isi recapete forta si sa lupte mai eficient cu agentii patogeni si toxinele din sistemul circulator. Mai mult decat atat, probioticele cresc si numarul imunoglobulinelor, celule imunitare specializate, esentiale pentru prevenirea imbolnavirilor. Bacteriile benefice nu doar ca multiplica imunoglobulinele, ci le ajuta sa fie si mai performante.
Studiile de specialitate confirma ca probioticele imbunatatesc fagocitoza (procesul de inglobare si de digerare a bacteriilor si a altor corpuri straine din organism), respectiv capacitatea globulelor albe de a distruge germenii, precum virusul influenza (responsabil pentru racelile comune).
Mai mult decat atat, probioticele s-au dovedit eficiente si in scurtarea duratei si severitatii gripelor si racelilor, imbunatatind totodata raspunsul organismului la vaccinarea antigripala. Bacteriile benefice cresc productia unor anticorpi specifici care combat antigenii produsi de virusurile gripale, protejand organismul de acutizarea infectiilor virale.
Proprietatile antiinflamatorii ale probioticelor le fac la fel de performante in ameliorarea simptomelor de gripa si raceala, intrucat bacteriile benefice din corp contribuie la reglarea functiei citokinelor (moduleaza reactiile inflamatorii si de hipersensibilitate).
Un studiu efectuat pe un esantion de 326 de copii cu varste cuprinse intre 3 si 5 ani a descoperit ca participantii carora li s-au administrat suplimente cu probiotice de doua ori pe zi, timp de sase luni, au inregistrat mai putine episoade de febra tuse, congestie nazala si repaus la pat, decat copiii care nu au urmat acelasi tratament preventiv.
Alte studii au aratat ca administrarea de probiotice in mod regulat poate avea un efect pozitiv moderat impotriva rinitelor alergice, intrucat bacteriile sanatoase stimuleaza raspunsul imun si reduc inflamatiile in organism. Constarea amintita poate fi utila in descoperirea unei formule probiotice care sa limiteze riscul dezvoltarii de infectii.
Un studiu extins, publicat in Jurnalul Britanic de Nutritie, sustine teoria conform careia probioticele sunt performante in prevenirea infectiilor virale. Cercetatorii au analizat doua tulpini specifice de probiotice, Lactobacillus rhamnosus (LGG) si Bifidobacterium animalis (BB-12), in raport cu randamentul lor de protectie impotriva racelilor.
Cei 200 de participanti au fost ales din categoria de varsta 20-25 de ani, intrucat tinerii dorm mai putin, nu iau masuri de oprire a imprastierii germenilor si sunt mai stresati decat un adult ajuns la varsta de 30 de ani.
Jumatate dintre studenti au consumat zilnic un cocktail de probiotice timp de 12 saptamani, in timp ce restul au primit un tratament placebo in aceeasi perioada. Rezultatele arata ca tinerii care au suplimentat aportul de probiotice au lipsit de la cursuri in doar 15 zile din cauza simptomelor de raceala, pe cand ceilalti au absentat 34 de zile din acelasi motiv. In plus, simptomele de gripa si raceala in randul studentilor care au urmat tratamentul cu probiotice au fost cu 34% mai putin intense.
O cercetare publicata in Jurnalul Colegiului American de Nutritie in anul 2010 a investigat efectul unui produs lactat fermentat asupra unor probleme respiratorii comune si gastrointestinale in randul a 100 de angajati care lucrau in ture de noapte (asadar cu o imunitate compromisa de programul de lucru).
O jumatate dintre subiecti au primit un tratament placebo, iar cealalta jumatate 200 de gramezi, timp de 3 luni, de probiotic Lactobacillus casei. Dupa numai o luna de desfasurare a experimentului, cercetatorii au observat ca in grupul de persoane care au primit suplimentarea de probiotice s-au inregistrat mult mai putine cazuri de infectii respiratorii si gastrointestinale.
Mai mult decat atat, probiotiocul Lactobacillus casei a reusit si sa reduca intensitatea febrei in randul participantilor, chiar si in cazul fumatorilor. S-a constatat totodata si o crestere a numarului de leucocite in cazul subiectilor care au urmat tratamentul cu probiotic.
Medicii cred ca suplimentarea probioticelor este necesara mai ales in randul pacientilor care urmeaza un tratament cu antibiotice, medicamente care distrug o buna parte din bacteriile benefice din flora intestinala. Probioticele pot fi preluate din iaurt, lapte batut, chefir si alte lactate fermentate sau din muraturi. Suplimentele nutritive cu probiotice pot fi o alta sursa bogata de probiotice, insa este necesara consultarea medicului specialist pentru stabilirea unui astfel de tratament.