Viata la oras a reprezentat, pentru locuitorii Terrei, o forma importanta de evolutie, insa acum cercetatorii incep sa evidentieze o serie de moduri surprinzatoare prin care stilul de viata urban afecteaza semnificativ starea de sanatate.
Daca in trecut oamenii considerau ca populatia urbana prezinta o speranta de viata mai mare prin calitatea crescuta a vietii, statisticile medicale arata contrariul locuitorii oraselor se imbolnavesc mai des de boli cronice (boli autoimune, tulburari mentale, artrita, afectiuni cardiace, cancer sau infertilitate) decat oamenii din zonele rurale.
Anul 2013 vine cu o veste mai putin imbucuratoare pentru citadini, adusa de oamenii de stiinta, cele mai noi studii arata ca expunerea zilnica la poluara urbana afecteaza sanatatea oamenilor inca inainte de nastere, crescand predispozitia catre o viata tulburata de boli cronice.
1. Poluarea urbana si sanatatea bebelusilor si a copiilor
Cercetatorii de la Universitatea Granada din Spania au descoperit ca bebelusii nascuti in orase sunt mai mari si cantaresc mai mult decat cei din regiunile rurale, ceea ce ar putea sa sune incurajator. Insa analizele placentelor mamelor din mediile urbane si rurale arata ca primele dintre acestea prezinta un nivel cu mult mai ridicat de poluanti chimici (numiti xenoestrogeni) in sange, deci isi expun bebelusii unor probleme de sanatate mult mai mari.
Xenoestrogenii, pe langa faptul ca determina dezvoltarea excesiva a fatului in pantec, pot creste susceptibilitatea in faza obezitatii, hiperactivitatii, pubertatii timpurii, problemelor de fertilitate si cancerului de plamani, mamar sau de prostata.
In anul 2012, testele de laborator efectuate de Universitatea de Stat din Ohio au aratat cum agentii poluanti din orase pot cauza tulburari metabolice in randul prescolarilor, precum hiperglicemia si rezistenta la insulina. In aceasta situatie, riscul de dezvoltare a diabetului de tip 2 creste alarmant in randul copiilor care sunt expusi poluarii urbane.
O alta consecinta negativa a stilului de viata urban, pentru cresterea si dezvoltarea copiilor, este petrecerea preponderenta a timpului in interior. Statisticile arata ca suprafetele mari de astfalt, traficul si lipsa spatiilor verzi a creat situatia in care doar 20% dintre copii se mai joaca in aer liber.
Copiii care isi petrec majoritatea timpului in casa sunt expusi unui risc mai mare de miopie si alte tulburari de vedere, care se agraveaza odata cu inaintarea in varsta. De vina pentru acest fenomen, spun cercetatorii de la Centrul de Excelenta in Stiintele Vederii din Australia, este expunerea insuficienta la soare, care determina retina sa secrete dopamina, un hormon ce inhiba dezvoltarea globului ocular.
Copiii care cresc in orase sunt totodata mai predispusi astmului si altor alergii, comparativ cu copiii din mediile rurale. Teoria care sustine acest fapt, numita ipoteza igienei, justifica predispozitia amintita prin faptul ca cei mici nu mai sunt expusi microbilor relativ inofensivi din mediu, care ajuta la intarirea sistemului imunitar.
2. Viata la oras si longevitatea
Un studiu derulat de Institutele Max Planck au decoperit ca perioadele de imperechere la pasari sunt mai dese in zonele urbane, decat in cele rurale. Responsabila cu acest fenomen este luminozitatea doar o treime din intensitatea luminii stradale pe timp de noapte este suficienta pentru a determina pasarile sa se reproduca mai devreme.
Cantitatea mai mare de lumina la care sunt expusi locuitorii oraselor reduc nivelul de melatonina, hormonul somnului, determinand totodata inmultirea numarului radicalilor liberi in corp, molecule care grabesc procesul natural de imbatranire a organismului. Alte demersuri stiitifice au demonstrat ca lumina artificiala si cea emanata de ecranele L.E.D. diminueaza nivelul melatoniei, crescand astfel riscul de cancer, obezitate si infertilitate, pe langa alte dezechilibre organice, precum tulburarile de somn.
3. Viata urbana si anxietatea
Cercetatorii de la Universitatea din Heidelberg sustin ca pot recunoaste mediul in care traieste o persoana, masurandu-i nivelul de anxietate. Locuitorii din mediile rurale sunt mai putin anxiosi decat cei din zonele urbane, intrucat regiunea creierului care declanseaza stresul este aproape inactiva in cazul acestora. Pe de alta parte, oamenii care duc o viata urbana sunt expusi zilnic stimulilor anxietatii, precum presiunea performantei, zgomotul puternic sau nevoia de a se descurca in situatii sociale dificile.
4. Viata la oras si monoxidul de carbon
Monoxidul de carbon emanat in special de masini are doua efecte contrare si surprinzatoare. Pe de o parte, cercetatorii de la Universitatea din Tel Aviv sustin ca, gazul inodor poate neutraliza nivelul de stres provocat de zgomotul din orasele mari. Nivelurile foarte mici de monoxid de carbon inhalat de voluntarii unui experiment s-au dovedit eficiente in inducerea unei stari de calm in timpul expunerii poluarii auditive puternice.
Pe de alta parte, inhalarile cantitatilor mari de monoxid de carbon sunt responsabile cu producerea a sute de decese accidentale in fiecare an.
5. Viata la oras si tulburarile psihice
Un alt vot negativ pentru stilul de viata urban se datoreaza predispozitiei accentuate a locuitorilor de la oras la dezvoltarea tulburarilor psihice. Un studiu derulat de cercetatorii Institutului de Psihiatrie din Londra arata ca incidenta cazurilor de schizofrenie este de doua ori mai mare in randul oamenilor care traiesc la oras, decat cea a locuitorilor din mediile rurale.
Persoanele care traiesc in medii urbane sunt expuse si unui risc cu 39% de a dezvolta tulburari de dispozitie, precum depresia si tulburarea bipolara (maniaco-depresiva), dar si unui risc cu 21% crescut de a suferi de tulburari anxioase, precum atacurile de panica, fobiile extreme si tulburarea obsesiv-compulsiva.
Femeile tinere care locuiesc la oras sunt de 5 ori mai predispuse bulimiei, potrivit unui studiu publicat in Jurnalul Britanic de Psihiatrie. De vina pentru susceptibilitatea accentuata fata de problemele mentale in cazul locuitorilor urbani este, in principal, activitatea accelerata a creierului, supus din anii copilariei numerosilor factori de mediu stresanti.