Autismul este o tulburare a creierului care limiteaza capacitatea unei persoane de a comunica si relationa cu cei din jur. Afectiunea apare in randul copiilor mici, avand mai multe stadii de severitate.
Manifestarile bolii sunt diferite de la o persoana la cealalta - unele traiesc in universul propriu, pe cand altele au abilitati iesite din comun. Tulburarea de spectru autist afecteaza 1 din 88 de copii, aparand de cinci ori mai des in randul baietilor decat al fetelor.
Depistarea timpurie a autismului, in mod ideal pana la 8 luni de viata, asigura o eficacitate mai mare a tratamentului, menit sa reduca efectele tulburarii si sa ajute copilul sa se dezvolte cat mai normal cu putinta.
Autismul este un spectru de afectiuni strans legate intre ele, cu simptome asemanatoare. Tulburarile de spectru autist apar in primele luni de viata si in copilarie, provocand intarzieri in multe arii de baza ale dezvoltarii, precum deprinderea mersului, a jocului sau a interactionarii cu cei din jur.
Semnele si simptomele autismului variaza semnificativ, la fel si efectele lor. O parte dintre copiii cu tulburare de spectru autist prezinta deficiente minore, pe cand altii au mai multe obstacole de depasit. Chiar si asa, fiecare copil din spectrul autist are probleme de un anumit grad, in urmatoarele trei zone:
- Comunicarea verbala si nonverbala;
- Relationarea cu alti oameni si cu mediul inconjurator;
- Gandirea si comportamentul adaptabil.
Exista pareri diferite in randul medicilor, parintilor si expertilor in privinta cauzelor autismului si a celor mai bune solutii de tratament. Chiar si asa, parerile se intalnesc intr-un punct comun - interventia timpurie si intensiva contribuie semnificativ la corectia efectelor tulburarilor de spectru autist.
Inainte ca un copil sa implineasca trei ani, observatorii atenti pot detecta o serie de simptome incipiente ale autismului. Unii copii se dezvolta normal pana la 18-24 de luni, ca apoi sa piarda multe dintre achizitii. In acest punct, pot interveni urmatoarele manifestari
- Miscarile repetitive (leganatul sau miscarea in cerc);
- Evitarea contactului vizual sau a atingerilor;
- Intarzieri de vorbire;
- Repetarea cuvintelor sau a frazelor (ecolalia);
- Starile de iritatie aparute pe fondul schimbarilor mici.
Pana si bebelusii sunt, in mod normal, interesati sa socializeze, de aceea simptomele autismului sunt sesizabile si in primul an de viata, evaluand modul in care sugarii interactioneaza cu mediul. La aceasta varsta, un copil cu o tulburare de spectru autist ar putea sa:
- Nu reactioneze la vocea mamei;
- Nu raspunda cand isi aude numele;
- Nu se uite in ochii celor din jur;
- Nu gangureasca sau sa arate cu degetul;
- Nu zambeasca si sa nu raspunda stimulilor transmisi de cei din jur;
- Nu urmareasca vizual obiecte.
Bebelusii care nu sufera de autism pot prezenta aceleasi simptome, de aceea este necesara consultarea unui medic pentru stabilirea cauzei exacte a comportamentului copilului.
In al doilea an de viata, simptomele autismului devin si mai sesizabile. In timp ce alti copii incep deja sa pronunte primele cuvinte si sa indice lucrurile pe care si le doresc cu indexul, un copil cu autism ramane detasat de aceste comportamente firesti. Astfel, semnele autismului specifice la aceasta varsta sunt:
- Niciun cuvant pronuntat pana la 16 luni;
- Niciun joc de imitatie pana la 18 luni;
- Nicio propozitie formata din cel putin doua cuvinte pana la 24 de luni;
- Pierderea achizitiilor vorbirii;
- Dezinteres fata de lucrurile indicate de adulti;
- Lipsa dorintei de a atrage atentia asupra sa;
- Lipsa de afectivitate;
- Nicio intentie de a raspunde cand i se cere ajutorul.
Pe masura ce cresc, copiii transmit tot mai multe semnale de alarma care indica prezenta unei tulburari de spectru autist. In general, indiciile conduc catre lipsa abilitatilor sociale, dificultatea vorbirii si a limbajului, dificultatea de a comunica nonverbal si comportamentul inflexibil.
Astfel, se disting urmatoarele simptome reprezentative
- Dezinteresul sau detasarea fata de ceea ce se petrece in jur;
- Incapacitatea de a se juca, de a-si face prieteni si de a interactiona cu alti copii;
- Ostilitatea fata de gestul de a fi atins, tinut in brate sau mangaiat;
- Lipsa de dorinta in a imita adultii, a lua parte la activitati de grup sau de a folosi jucariile in mod creativ;
- Dificultatea de a intelege si de a vorbi despre sentimente;
- Lipsa de reactie atunci cand ii cineva striga sau ii pronunta numele;
- Vorbirea pe un ton al vocii nefiresc, intr-un ritm bizar (incheierea propozitiei pe un ton interogativ);
- Repetarea continua a cuvintelor si a frazelor;
- Oferirea de raspunsuri la intrebari prin repetarea intrebarii si atat;
- Referirea la sine prin persoana a treia;
- Folosirea incorecta a limbajului (erori gramaticale, cuvinte denaturate etc.);
- Dificultatea exprimarii dorintelor si a nevoilor;
- Incapacitatea de a intelege intrebari, afirmatii sau indrumari foarte simple;
- Perceperea tuturor informatiilor in sensul propriu (imposibilitatea de a sesiza umorul, ironia si sarcasmul).
Copiii cu autism mai pot prezenta si simptome fizice, precum tulburarile digestive cronice (constipatia) sau tulburarile de somn. De asemenea, poate sa apara lipsa de coordonare a muschilor mari, folositi in timpul alergarii sau cataratului, precum si a muschilor mici (de la nivelul membrelor superioare).
O treime dintre copiii cu autism prezinta si episoade de convulsii.
Momentan, nu exista un test medical special pentru depistarea tulburarilor de spectru autist, insa un control medical poate fi util pentru excluderea altor cauze posibile ale simptomelor, precum pierderea vederii, defectele de vorbire, intoxicatiile cu plumb si alte tulburari de dezvoltare care nu au nicio legatura cu autismul.
Parintii vor raspunde unui set de intrebari privitoare la comportamentul copilului si aptitudinile sale de comunicare.
Primirea tratamentului la timp, in mod ideal inainte de implinirea varstei de 3 ani, poate creste exponential sansele de imbunatatire a dezvoltarii copilului cu autism.