Un studiu de specialitate, al caror rezultate au fost comunicate public in aceasta vara, arata ca asocierea statinelor cu antibiotice poate provoca diverse complicatii, precum afectiunile musculare, leziunile acute ale rinichilor si alte efecte secundare grave.
Specialistii au descoperit ca pacientii care urmeaza un tratament cu statine pentru reducerea nivelului de colesterol si unul cu antibiotice in mod simultan, risca sa sufere complicatii rare, dar serioase, care sa le puna viata in pericol.
Acest lucru se intampla deoarece antibioticele, in special claritromicina sau eritromicina, determina intoxicatia sangelui cu statine, intrucat ambele medicamente interactioneaza cu aceleasi enzime hepatice.
Motivul pentru care medicii au suspectat aparitia de complicatii aduse de asocierea statinelor cu antibioticele este acela ca unele antibiotice incetinesc activitatea enzimelor hepatice (citocromul 3A4 si izoenzima P450) ce proceseaza statinele.
Acestea din urma ajung sa se acumuleze in sange, devenind toxice pentru organism. Simptomele acestei toxicitati provocate de combinatia dintre antibiotice si statine includ dureri musculare intense, tulburari renale sau insuficienta renala.
Cel mai ingrijorator este faptul ca toxicitatea statinelor asociate cu antibiotice poate fi chiar fatala in unele cazuri, in special la pacientii in varsta. Specialistii Centrului de Medicina London din Ontario, Canada, au sesizat multe cazuri de pacienti care s-au confruntat cu toxicitate renala pe fondul asocierii statinelor cu antibioticele si au hotarat sa aduca aceasta problema in atentia publica.
Astfel, medicii nefrologi au analizat dosarele medicale a circa 144.000 de pacienti canadieni de peste 65 de ani si au sesizat ca bolnavii care urmau un tratament cu statine erau de doua ori mai predispusi spitalizarii din pricina rabdomiolizei (distrugerea tesutului muschilor striati si secretia in sange a mioglobinei, pigment muscular toxic), daca primeau in paralel si un tratament cu antibioticele claritromicina sau eritromicina. Mai mult decat atat, probabilitatea de deces in decurs de o luna era de 1,5 ori mai mare la pacientii carora li s-au administrat statine si antibiotice in acelasi timp.
Pe de alta parte, nu toate antibioticele s-au dovedit cauzatoare de reactii in raport cu statinele. Specialistii canadieni au observat ca pacientii supusi unui tratament cu azitromicina, antibiotic ce nu actioneaza asupra enzimelor hepatice, nu au prezentat niciun grad de toxicitate in organism.
Chiar si asa, cand cunoaste cu certitudine ca doar eritromicina si claritromicina prezinta un risc relevant de interactiune periculoasa cu statinele, efectele secundare ale asocierii celor doua substante raman o amenintare pentru sanatatea populatiei.
Ambele antibiotice sesizate in studiul canadian sunt prescrise de medici frecvent la nivel global, pentru tratatea unor afectiuni comune, precum infectiile tractului respirator superior, sinuzitele sau pneumonia. La fel, statinele sunt deseori administrate persoanelor cu un nivel ridicat de colesterol, pentru prevenirea afectiunilor cardiovasculare, tulburari tot mai des intalnite in era nutritiei nesanatoase si a sedentarismului.
Studiul canadian este pur observational, motiv pentru care sunt inca necesare experimente si cercetari de specialitate care sa confirme concret factorii de risc in asocierea statinelor cu antibioticele.
Interactiunile periculoase dintre medicamente au manifestari specifice, deseori caracterizate printr-o stare generala de rau, simptome gastrointestinale, eruptii cutanate sau dureri de cap. In cazul asocierii statinelor cu antibioticele, efectele secundare sunt mai greu de recunoscut, fiind nonspecifice reactiilor adverse conventionale provocate de doua substante medicamentoase ce actioneaza simultan.
De pilda, toxicitatea produsa de statine are drept principala manifestare clinica durerea musculara, la fel ca in cazul gripelor comune. Medicul trebuie sa aiba o intuitie aparte si sa verifice functionalitatea rinichilor. Nu de putine ori, s-a ajuns chiar si la dializa de urgenta, din pricina consecintelor interactiunii statinelor cu anumite antibiotice.
Din acest motiv, raportarea de catre pacient a medicamentelor luate inainte de instalarea starii de rau este cruciala in depistarea toxicitatii produse de statine. In cazul in care bolnavul nu poate reproduce coerent tratamentul urmat, medicul poate contacta farmacistul de la care au fost achizitionate substantele pe baza de reteta, pentru verificarea compatibilitatii lor in raport cu starea pacientului.
Cat despre prevenirea interactiunilor periculoase intre medicamente, ea se poate realiza doar prin consultarea medicului cu privire la substantele care ar putea cauza impreuna reactii adverse. Pacientii carora li se administreaza statine si au nevoie de un tratament antibiotic, li se pot prescrie alte tipuri de antibiotice cu acelasi efect terapeutic.
Azitromicina pare sa nu produca reactii periculoase cand este administrata in acelasi timp cu statinele si este eficienta impotriva infectiilor precum pneumonia sau alte infectii respiratorii sezoniere. De altfel, pentru acelasi timp de afectiuni pot exista antibiotice care sa substituie substantele cu grad de risc in asocierea cu alte medicamente si care sa fie mai sigure din prisma reactiilor adverse cu alte medicamente.
O alternativa demna de luat in calcul este si suspendarea administrarii statinelor pe perioada in care se urmeaza tratamentul cu antibiotic, vreme de 5-10 zile, chiar daca statinele sunt indispensabile stabilizarii nivelului de colesterol, pentru cresterea sanselor de supravietuire ale unor bolnavi.
Sistemul computerizat de eliberare a medicamentelor din farmacii este o inovatie a industriei cu adevarat utila in prevenirea interactiunilor dintre substante, in special in cazul persoanelor cu mai multe afectiuni, ce au nevoie de tratamente separate pentru fiecare problema de sanatate in parte.