Febra hemoragica este produsa de un grup numeros de virusuri cauzatoare de boli potential letale.
In general, termenul de febra hemoragica virala este folosit pentru a descrie un sindrom multisistemic (mai multe organe ale corpului sunt afectate).
Simptomele asociate cu febra hemoragica sunt insotite deseori de hemoragii, insa sangerarile in sine nu sunt cauzatoare de moarte. In timp ce unele tipuri de febra hemoragica cauzeaza afectiuni relativ usoare, cele mai multe dintre acestea pot pune viata in pericol.
Febra hemoragica poate fi de mai multe tipuri, clasificandu-se in functie de familiile de virusuri care o cauzeaza. Astfel, se evidentiaza tipuri distincte precum febra hemoragica Ebola, febra hemoragica Marburg, febra Lassa, febra Dengue, sindromul pulmonar cu hantavirus sau febra galbena.
Toate tipurile de febra hemoragica au cateva manifestari comune afecteaza organe multiple, deterioreaza vasele de sange si influenteaza capacitatea organismului de a-si autoregla functiile. Febra hemoragica Ebola sau febra hemoragica Marburg pot cauza cu rapiditate moartea.
Bolile hemoragice sunt raspandite in toate colturile lumii, insa se regasesc in special in regiunile in care virusurile pot fi transportate de animale si transmise omului. De pilda, febra Lassa este intalnita exclusiv in zonele rurale din Vestul Africii, unde sobolanii sunt purtatorii virusului care produce boala.
Turistii care calatoresc in regiunile tropicale sunt infectati cu virusurile febrei hemoragice, dupa ce intra in contact cu animale, oameni sau insecte purtatoare.
Virusurile care produc diversele tipuri de febra hemoragica traiesc si se inmultesc in organismul mai multor gazde, animale sau insecte, de regula in tantari, capuse, rozatoare si lilieci. Exista si virusuri cauzatoare de febra hemoragica transmisibile de la om la om.
Calea de transmitere variaza si ea, in functie de virusul specific. Multe dintre bolile care se manifesta prin febra hemoragica se raspandesc prin intepaturi de tantari sau capuse. Altele ajung sa infecteze organisme sanatoase prin sange sau sperma ori prin inhalarea urinei sau a fecalelor sobolanilor.
In general, perioada de incubatie a virusurilor poate sa dureze pana la 21 de zile de la infectare. Factorii de risc sunt deplasarea in regiunile geografice in care exista virusurile cauzatoare de febra hemoragica sau
- interactiunea cu persoane bolnave
- sacrificarea animalelor infectate
- utilizarea acelor de seringa folosite pentru injectarea de substante intravenoase
- vizitarea subsolului imobilelor infestate cu colonii de sobolani
- intretinerea de relatii sexuale neprotejate cu un partener infectat
Semnele si simptomele febrei hemoragice virale variaza in functie de boala contactata. In general, manifestarile clinice initiale includ
- febra ridicata
- stare accentuata de oboseala
- senzatie de ameteala
- dureri musculare, osoase sau articulare
- slabiciune generalizata a corpului
Sangerarile apar in multe infectii cu virusuri cauzatoare de febra hemoragica, insa putini pacienti isi pierd viata din pricina hemoragiei, care apare de regula
- sub tesutul cutanat
- la nivelul organelor interne
- in jurul gurii, ochilor sau urechilor
In cazul bolilor severe care produc febra hemoragica, apar urmatoarele simptome agravante
- stare de soc
- disfunctii ale sistemului nervos
- coma
- delir
- insuficienta renala
- insuficienta hepatica
Febra hemoragica virala poate sa afecteze creierul, ochii, inima, rinichii, ficatul, plamanii sau splina.
Odata ce apar semnele si simptomele care indica declansarea febrei hemoragice, este necesara consultarea unui medic specializat in medicina internationala sau in boli infectioase. Specialistul va recunoaste cu rapiditate infectia specifica evaluand simptomele si va putea trata in timp util cauzele.
Este foarte importanta transmiterea de informatii despre regiunile vizitate si de date despre persoanele sau vietuitoarele cu care a avut loc un contact direct. Testele de laborator, de regula analizele de sange, sunt utilizate pentru confirmarea diagnosticului.
Intrucat febrele hemoragice sunt virulente si contagioase, testele utilizate pentru diagnostic se desfasoara in laboratoare speciale, cu masuri de precautie stricte.
In timp ce nu exista un tratament specific pentru tratarea bolilor care produc febra hemoragica, substanta antivirala ribavirina poate sa opreasca din evolutie anumite infectii, astfel incat sa se previna complicatii care cresc riscul de deces.
In cazul febrei hemoragice, ingrijirea suportiva este esentiala. Pentru prevenirea deshidratarii, se administreaza fluide intravenos care sa echilibreze electrolitii din organism, minerale esentiale pentru functionarea sistemului nervos si muscular.
Unii pacienti sunt supusi unei dialize renale, metoda medicala artificala de eliminare a toxinelor din sange, atunci cand rinichii nu mai functioneaza in mod normal.
Prevenirea febrei hemoragice, in special in tarile aflate in curs de dezvoltare, ramane o provocare majora pentru lumea medicala. Multi factori sociali, economici si ecologici pot contribui la raspandirea virulenta a bolilor infectioase (razboiul, distrugerea habitatelor, conditiile neigienice de viata, lipsa asistentei medicale etc.). Turistii dornici sa viziteze regiunile cu risc de infectare pot lua masuri de prevedere pentru evitarea imbolnavirii.
Vaccinarea este cea mai eficienta cale de prevenire a febrei hemoragice, vaccinul impotriva febrei galbene dovedindu-se sigur si folositor in foarte multe cazuri (acesta este nerecomandat copiilor mai mici de 9 luni si femeilor insarcinate). In prezent, oamenii de stiinta dezvolta si alte vaccinuri pentru tipuri mai putin comune de febra hemoragica.
Tot pentru prevenirea imbolnavirii este necesara si evitarea intepaturilor de tantari si capuse, prin folosirea lotiunilor si spray-urilor protectoare, purtarea de pantaloni lungi si deschisi la culoare, bluze cu maneca lunga sau haine acoperite cu un strat de permetrin, substanta chimica sintetica cu rol de insecticid, acaricid si repelent pentru insecte.
De asemenea, izolarea locuintei pentru blocarea accesului rozatoarelor este foarte importanta pentru prevenirea infectiilor cu virusurile febrei hemoragice, in special in regiunile globului in care exista risc de contaminare.