Pielea constituie cel mai mare organ al corpului omenesc si prezinta multiple functii, printre care se enumera: functia de aparare impotriva patrunderii unor agenti patogeni in organism (microorganisme infectioase, substante toxice, radiatii), functia de organ de simt (receptori de durere, de presiune, tactili, termoreceptori), functia imunologica (prin celulele Langerhans, sintetizarea vitaminei D) si nu in ultimul rand, functia psihosociala.
Numeroase studii au demonstrat impactul psihosocial major asupra persoanelor ce sufera de afectiuni dermatologice. Acestia pot prezenta o stima de sine scazuta, pot fi stigmatizati, considerati neatragatori sau neingrijiti, cu importante implicatii in viata personala, socio-economica si profesionala. De aceea este important sa respectam regulile de preventie, ingrijire si tratare si sa consultam medicul dermatolog ori de cate ori este necesar.
Pielea ne ofera un mecanism de protectie, asa numita “bariera cutanata” este alcatuita dintr-un strat superficial, numit strat cornos (primul strat al pielii) si dintr-un film hidrolipidic, ce contine apa si lipide, avand are proprietati bactericide, dar si fungicide, atat de importante pentru prevenirea infectiilor cutanate. Aceasta bariera mecanica a organismului protejeaza impotriva factorilor agresivi mentionati.
Ca factori de risc amintim extremele de varsta: copiii (infectia cu S.aureus este mai frecventa la copii, sistemul imunitar fiind insuficient dezvoltat) si varstnicii (raspuns imun diminuat, malnutritia, multiplele comorbiditati somatice,anumite medicamente, deficitul cognitiv cu nerespectarea igienei corporale), igiena corporala precara, injuriile cutanate, diabetul zaharat, endocrinopatiile (dezechilibrele hormonale), malnutritia.
Cea mai frecventa infectie bacteriana cutanata este cea cu Staphylococcus aureus.
Infectiile localizate la nivelul pielii si cele localizate la nivelul unghiilor au o frecventa crescuta, dar si un grad de recurenta considerabil de mare.
Prin urmare, pe langa respectarea unor reguli de igiena, este necesar sa ne asiguram ca luam masuri suplimentare de protectie prin care sa impiedicam “revenirea” afectiunilor dermatologice.
Acneea (Acne vulgaris), dermatitele, celulita, abcesele, eczemele, micozele de la nivelul picioarelor si unghiilor se afla printre cele mai frecvente afectiuni dermatologice cu o rata de recurenta semnificativ crescuta. Practic, riscul de reinfectare este foarte mare, iar majoritatea celor care s-au confruntat o data cu aceste afectiuni au o probabilitate ridicata de a se confrunta cu aceeasi problema de sanatate. Iata ce solutii ai la indemana.
Rutina de ingrijire este esentiala in pastrarea si optimizarea igienei corporale.
Majoritatea infectiilor dermatologice sunt “de contact”, adica se produc prin colonizarea pielii sensibile cu agentii patogeni care genereaza afectiuni ale pielii. Prin urmare, o metoda de preventie a recurentei infectiilor este sa ai o igiena corporala stricta, sa te speli cu apa si sapun cu pH neutru, sa folosesti dezinfectante pe baza de alcool, sa sterilizezi sau sa renunti la obiectele pe care le-ai folosit atunci cand aveai infectia activa.
Aceste obiecte pot fi cele care reinfecteaza tesuturile si, de aceea, recurenta infectiilor dermatologice este atat de mare in randul persoanelor care au avut boli de piele in antecedente. In cazul acneei este important sa speli foarte bine prosoapele, fetele de perna si sa schimbi toate obiectele de machiaj cu altele noi pentru a feri tesuturile de reinfectare.
In cazul onicomicozei, infectia unghiilor, este necesar sa sterilizezi trusele de manichiura si de pedichiura, iar daca infectia a fost la nivelul picioarelor, sa folosesti produse speciale pentru dezinfectarea pantofilor. In caz contrar, ciupercile pot supravietui pe tesuturi si pe pielea pantofilor si, in acest fel, se pot produce reinfectari. Astfel de reguli de igiena sunt necesare in cazul prevenirii oricaror tipuri de eczeme cu cauza bacteriana de la nivelul pielii, scalpului sau unghiilor.
Pe langa igiena corespunzatoare, un alt factor mandatoriu este hidratarea, atat cea orala, cat si cea locala, tegumentara, prin folosirea de creme sau lotiuni cu efect hidratant, in functie de tipul de ten si necesitatile individuale. Aceasa masura va proteja filmul hidrolipidic natural al pielii noastre si ne va oferi un nivel de protectie impotriva infectiilor cutanate. Un alt aspect important ar fi atentia sporita asupra unor constituenti al produselor cosmetice aplicate pentru a evita efectul comedogenic si/sau toxic ce poate favoriza aparitia sau poate agrava infectiile pielii.
In cazul unei infectii prima care actioneaza in “lupta” cu microorgaimul infectios este imunitatea innascuta, formata din bariera cutanata, mecanica, peptidele antimicrobiene, complement, neutrofile, macrofage si alte celule innascute, cum ar fi celulele γδ T. De asemenea si imunitatea dobandita prin celulele T (imunitatea mediata celular) si celulele B (imunitatea mediata umoral) actioneaza in defensiva.
Sensibilitatea pielii este mai mare atunci cand tegumentul a suferit infectii. Tesutul ramas in urma afectiunilor dermatologice este unul regenerat, nou format, prin urmare este mai sensibil decat alte zone ale pielii.
Pentru a-l proteja de agresiuni si de agentii patogeni, actiunea sistemului imunitar trebuie sa fie prompta. Asadar, sistemul imun trebuie sa fie intr-o forma optima pentru a asigura protectia pielii.
De ce este important sa prevenim si sa tratam bolile cronice indiferent de organele afectate? Deoarece in momentul in care in organism exista o inflamatie, sistemul imun se concentreaza pe organele “vitale”: creier, inima, plamani, ficat, rinichi si mai putin pe piele. Astfel protejand si tratand afectiunile somatice, ne protejam implicit si pielea.
Cum putem sa asiguram o buna functionare a sistemului imunitar?
• dieta bogata in legume, fructe, fibre, lipide sanatoase
• ingestia de vitamine si minerale: vitamina D (sintetizata in mod natural prin expunerea la soare, preluata din alimentatie sau din suplimente), vitamina C (preluata din alimentatie sau din suplimente, Zincul
• hidratare corespunzatoare, evitarea consumului de alcool si a fumatului
• exercitiu fizic regulat
• rutina de somn adecvata (minim 7-8 ore de somn/zi, respectarea ritmului natural somn-veghe, adaptarea rutinei de somn in functie de nevoile personale sau patologice)
• mentinerea unei greutati corporale in limite fiziologice (Indice de Masa Corporala-IMC: 18,5-25 kg/m2 si a nivelului de grasime corporala in limite normale)
• evitarea stresului
• si nu il ultimul rand evitarea infectiilor prin toate mijloacele disponibile, un rol foarte important reprezentand aici vaccinurile (ce asigura organismului mijloacele de a lupta impotriva unei infectii inainte ca organismul patogen sa patrunda in organism)