Accidentele provocate de inot si prevenirea lor

Generalitati

Sezonul estival este o perioada periculoasa pentru iubitorii de inot, insa si pentru copiii nesupravegheati de parinti in preajma apelor.

Accidentele provocate de inot pot avea urmari grave pentru sanatate, multe dintre ele soldandu-se cu sechele permanente sau capatarea mai multor handicapuri fizice din pricina traumelor severe.

Marile, oceanele sau lacurile in care oamenii inoata pe timpul verii sunt medii periculoase, in care multe persoane isi lezeaza starea de sanatate. Din acest motiv, prevenirea accidentelor de inot ar trebui sa fie o prioritate pentru toti cei care practica acest tip de miscare.

Cele mai frecvente accidente de inot

Un studiu efectuat recent de o echipa de cercetatori din Delaware, SUA, sugereaza ca leziunile cu care se aleg inotatorii sunt mult mai frecvente si mai grave decat se credea pana in prezent. Oamenii privesc cu superficialitate puterea apelor, desi ea prezinta riscuri majore de accidentare, chiar si la adancimi mici.

Studiul american a descoperit ca, in ultimele 3 veri, peste 1.100 de accidentari provocate de apele furioase ale oceanului au fost raportate la serviciile de urgenta din Delaware. Ranile cu care s-au prezentat pacientii variaza de la banale entorse sau fracturi osoase, pana la traumatisme organice grave si fracturi de coloana cervicala.

Medicii din Delaware spun ca cele mai comune tipuri de leziuni dobandite in timpul inotului sunt claviculele fracturate, dislocarile umerilor, durerile de gat si entorsele de glezna sau luxatiile de genunchi.

Accidentele se petrec in general din pricina valurilor puternice, chiar si la o adancime a apei de doar o jumatate de metru. In jur de 5% din cazurile inregistrate in cazul studiului se refera la leziuni grave ale gatului si coloanei vertebrale, pacientii ramanand cu o serie de sechele complexe si periculoase, care le-au schimbat complet viata.

Alte statistici americane referitoare la accidentele de inot transmit date ingrijoratoare

- in SUA, 9 persoane isi pierd viata zilnic de pe urma accidentelor de inot.
- inotul este a doua cauza accidentala de deces in randul copiilor cu varste cuprinse intre 1 si 14 ani.
- rata de deces prin inec a copiilor de sex masculin este de doua ori mai mare decat cea a copiilor de sex feminin.
- copiii de 1-4 ani se ineaca cel mai frecvent in piscine rezidentiale.
- inecul nesuccedat de deces poate provoca leziuni cerebrale concretizate in dizabilitati permanente, precum tulburarile de memorie, dificultatile de invatare si pierderea altor capacitati mentale de baza.
- decesele prin inec se petrec in general in randul tinerilor 64% au sub 30 de ani si 26% sub 5 ani.

Prevenirea accidentelor de inot

Inecul este starea de sufocare provocata de aspiratia unor lichide care inunda aparatul respirator si induc in scurt timp moartea. Procesul cuprinde si o intrerupere a oxigenarii sangelui, care conduce la acumularea de dioxid de carbon in exces.

In urma inhalarii directe a apei, temperatura corpului scade, apare o distensie a stomacului, tremur al corpului, dureri musculare, greata si varsaturi. Simptomele enumerate sunt resimtite cu putin timp inainte de inecul fatal. Daca persoana supravietuieste, ramane susceptibila unui atac cardiac.

Consumul de alcool inainte de inot este o cauza foarte raspandita a inecului, de aceea se recomanda evitarea bauturilor etilice inainte de orice activitate acvatica. Prevenirea accidentelor de inot presupune luarea unor masuri care sa inlature pericolul agresiunii apei asupra organismului, la toate varstele

- copiii nu trebuie sa fie lasati nesupravegheati in apa sau in proximitatea apei, nici macar in cada;
- pentru inotul de agrement, este recomandata frecventarea plajelor si a unitatilor cu bazine de inot supravegheate de salvamari.
- o greseala ce poate fi fatala este ignorarea avertismentelor salvamarilor privind conditiile de inot (valuri puternice, schimbarea brusca a vremii, adancimea apei etc.).
- inotul trebuie sa fie executat doar in locurile special amenajate si supravegheate de personal calificat.
- inotul este de evitat in rauri, lacuri, canale de irigatii sau alte cursuri de apa neamenajate, unde malurile sunt abrupte si curentii foarte puternici.
- echipamentele speciale pentru siguranta inotului (colacele de salvare, aripioarele gonflabile, tuburile gonflabile etc.) nu sunt 100% eficiente, de aceea utilizarea lor de catre copii are nevoie fara exceptie de supravegherea unui adult.
- imprejmuirea piscinei personale cu un gard poate preveni accidente nedorite in randul minorilor.
- purtarea vestelor de salvare de catre adultii care nu stiu sa inoate si de catre copii este o metoda eficienta de prevenire a accidentelor acvatice.
- practicantii de surf sau cei care doresc sa inoate in conditiile in care marea sau oceanul sunt agitate, nu trebuie sa se intoarca niciodata cu spatele la valuri.
- inotul cel mai sigur este cel paralel cu malul si niciodata prea departe de acesta (in cazul aparitiei crampelor musculare, sansele de a fi salvat sunt mai mari).
- blocajul corpului intr-un curent marin este un accident frecvent, de aceea este recomandat ca inotul sa se execute in diagonala curentului; o alta posibilitate este aceea de a pluti pe curent fara inot, semnaland prin orice mijloace nevoia de ajutor.
- utilizarea cu precautie a saltelelor gonflabile este foarte importanta, intrucat aceste accesorii sunt foarte usor de purtat de catre curenti in larg.
- sariturile corecte in apa sunt cele in care picioarele patrund intai suprafata apei; anual, sariturile gresite in mare, ocean sau alte zone de scaldat se soldeaza cu cazuri de deces sau leziuni grave si foarte grave ale coloanei vertebrale.
- inotul pe timp de furtuna, cu potentiale descarcari electrice, este in totalitate interzis.
- la utilizarea ski jetului, purtarea unei veste de salvare este obligatorie, chiar si pentru practicantii experimentati.
- interventia de urgenta in cazul asistarii la un accident de inot este cruciala pentru salvarea unei vieti semnele care va arata ca o persoana se ineaca sunt aplecarea capului pe spate, gura deschisa pentru incercarea de a inhala aer, lipsa emiterii de sunete, lovirea involuntara a suprafetei apei cu bratele si leganarea haotica a capului de sus in jos.