Ateroscleroza este o afectiune caracterizata prin rigidizarea si ingustarea arterelor, in cadrul unui proces lent si progresiv. Boala poate impiedica masiv buna desfasurare a circulatiei sanguine, obstructionand cantitatea optima de sange catre organele vitale ale organismului.
Astfel, ateroscleroza poate fi cauza manifestarilor cardiace de tip anginos, atacuri vascular-cerebrale sau afectiuni cardiovasculare. Conditia medicala poate fi prevenita si tratata, daca este depistata la timp.
In esenta, ateroscleroza este rezultatul depunerii lipidelor in peretii vaselor, sub forma unor placi de aterom, care reduc lumenul vascular si micsoreaza aportul de sange la tesuturi. Arterele, vase de sange care transporta fluxul sanguin de la inima catre celelalte organe ale corpului, sunt captusite de un strat subtire de celule, numit endoteliu. Acesta mentine interiorul arterelor tonifiat si incapator, pentru o buna circulatie a sangelui.
Ateroscleroza se declanseaza cand hipertensiunea arteriala, fumatul sau nivelul mare de colesterol din corp afecteaza structura endoteliului. In acest punct, incepe formarea placilor de aterom, un cumul de lipide (colesterol), celule si alte reziduuri, care se ingroasa odata cu trecerea timpului si fac tot mai imposibila trecerea libera a sangelui.
Ateroscleroza se poate instala in orice regiune a corpului, iar in functie de localizarea ei, se declanseaza si o anumita afectiune. De pilda, daca o artera din proximitatea inimii este afectata de ateroscleroza, riscul de infarct creste in mod exponential.
Alti factori care predispun la ateroscleroza sunt
- administrarea de anticonceptionale
- scaderea tolerantei la glucoza sau diabet zaharat
- obezitatea
- sedentarismul
Ateroscleroza nu prezinta simptome, in general, pana la varste mature sau inaintate. Odata ce ingustarea uneia sau mai multor artere avanseaza in mod periculos, blocarea sangelui la nivelul vaselor poate sa cauzeze dureri. Placile de aterom se pot rupe, determinand astfel formarea de cheaguri de sange.
Simptomele aterosclerozei pot sa difere in functie de localizarea si dinamica placilor de aterom.
- ateroscleroza aortei poate sa produca aparitia de dilatatii anevrismale, ce predispun la disectia sau ruptura de aorta.
- ateroscleroza arterelor mezenterice poate conduce la infarctul intestinal sau la ischemie mezenterica.
- ateroscleroza arterelor coronare se manifesta prin infarct miocardic sau angina pectorala.
- ateroscleroza arterelor care iriga creierul poate conduce la atacuri ischemice sau la atac vascular cerebral.
- ateroscleroza stabilita la nivelul membrelor inferioare cauzeaza circulatie sanguina deficitara, urmata de dureri in timpul mersului, vindecare ingreunata a ranilor etc.
Ateroscleroza poate fi suspectata printr-un examen fizic cu stetoscopul si prin palparea arterelor. Odata trezita suspiciunea bolii, specialistul efectueaza o electrocadiografie, ecocardiografie, ultrasonografie arteriala, angiografie sau o scanare cu radionuclid. Procedura de diagnostic se stabileste de catre medicul specialist.
Angiografia coronariana este o metoda de diagnostic foarte precisa, insa este totodata cea mai invaziva procedura. Aceasta se realizeaza prin introducerea unui cateter intr-un vas de sange periferic si ghidarea instrumentelor pana la nivelul aparatului cardiac.
Orice placa sau obstructie este vizibila prin acest examen in timpul caruia pacientul este treaz, dar sedat. Procedura poate sa dureze intre o jumatate de ora sau 2 ore, in functie de complexitatea fiecarui caz.
O alternativa la angiografia coronariana care este atat o metoda diagnostica, cat si terapeutica, o reprezinta angioCT coronarian, tehnica fiind aceeasi, insa investigatia este doar diagnostica.
Odata ce ateroscleroza s-a format la nivelul vasului de sange, ea nu mai poate fi indepartata definitiv prin tratament. In schimb, administrarea medicamentatiei specifice si schimbarile sanatoase in regimul de viata pot opri evolutia cresterii placilor de aterom, ba chiar si micsorarea lor pana la un anumit nivel.
Schimbarile stilului de viata se refera la reducerea factorilor de risc care conduc in general la declansarea aterosclerozei, precum alimentatia bogata in grasimi saturate, fumatul si sedentarismul. Aceste masuri nu vindeca ateroscleroza, insa ii obstructioneaza evolutia si previn atacurile cardiace si atacurile cerebrale.
Administrarea de medicamente pentru reducerea nivelului de colesterol si scaderea valorilor tensionae (mentinerea tensiunii arteriale sub 135/85 mm Hg) pot opri si ele progresia aterosclerozei. Se impune, de asemenea, reducerea aportului alimentar de sare.
De ajutor poate fi si depistarea intolerantei la glucoza sau a diabetului zaharat, care accelereaza de regula aterosclerozei, precum si adoptarea tratamentelor corespunzatoare acestor conditii medicale.
Statinele, fibratii administrate pacientilor cu ateroscleroza, au un efect hipocolesterolemiant important, stabilizand totodata placile de aterom. Atiagregantele plachetare, administrate in doze zilnice mici, scad riscul producerii accidentelor vasculare majore.
Tratamentele invazive pot fi si ele folosite pentru deblocarea arterelor afectate de placile de aterom. Acestea sunt cauterizarea cardiaca prin angiografia arterelor coronariene si operatia de bypass, ambele implicand riscuri majore de complicatii potential letale.
Ateroscleroza este o boala progesiva, insa poate fi si prevenita. Exista 9 factori de risc responsabili cu aproximativ 90% din cazurile de infarct
- fumatul
- nivelul ridicat de colesterol
- hipertensiunea arteriala
- diabetul
- obezitatea
- stresul
- lipsa consumului de fructe si legume
- abuzul de bauturi alcoolice
- lipsa exercitiului fizic regulat
Toti acesti factori sunt modificabili si pot fi eliminati din viata fiecaruia dintre noi, aceasta fiind si cea mai eficienta strategie de prevenire a aterosclerozei. Medicii recomanda persoanelor care prezinta un risc moderat sau ridicat de a dezvolta afectiunea, administrarea unei aspirine in fiecare zi, care nu permite favorizarea dezvoltarii cheagurilor de sange.
Buna gestionare a stresului, o alimentatie saraca in grasimi saturate, evitarea sedentarismului si mentinerea circumferintei abdomenului in limite normale sunt masuri importante pentru prevenirea aterosclerozei, implicit a complicatiilor sale cu potential letal.