Flebita este o afectiune caracterizata prin inflamatia unei vene care poate provoca dureri si umflaturi. Atunci cand inflamatia este cauzata de prezenta unui cheag de sange sau de trombi, afectiunea poarta denumirea de tromboflebita. Trobmoflebita apare, de obicei, la nivelul venelor picioarelor, dar poate implica si venele bratelor.
Exista doua tipuri de vene ale membrelor inferioare si superioare: vene superficiale, care sunt localizate imediat sub piele si sunt vizibile ca linii subtiri albastre si vene profunde, care nu sunt vizibile, localizate in muschi.
Flebita superficiala afecteaza venele de la suprafata pielii. Conditia este rareori grava si poate fi tratata cu tratament local al inflamatiei, comprese calde si administrarea de medicamente antiinflamatorii. Uneori, flebita superficiala poate fi asociata cu tromboflebita venoasa profunda si poate fi necesara o evaluare medicala aprofundata.
Flebita venelor profunde este mentionata ca tromboflebita venoasa profunda si afecteaza venele situate mai adanc in picioare si brate. Cheagurile de sange (trombii) se pot rupe si pot ajunge la plamani. Aceasta situatie este intalnita in cazul emboliei pulmonare, o afectiune care poate pune viata unei persoane, in pericol.
In cazul flebitelor pot fi afectate atat venele superficiale, cat si cele profunde. Venele profunde sunt presate de muschii din jur, care ajuta la miscarea sangelui de la picioare in partea superioara a corpului, catre inima. Intrucat venele superficiale nu sunt inconjurate de muschi, nu se va exercita nici o presiune asupra lor, iar sangele se va misca mai incet. Flebita poate fi intalnita mai ales in venele varicoase.
Flebita este adesea cauzata de o accidentare la nivelul unei vene. Atunci cand se formeaza un cheag de sange (tromb) si daca venele nu sunt presate de muschii inconjuratori, iar cheagul nu este ajutat sa se deplaseze, acesta va ramane blocat in interiorul venei si fluxul de sange va fi incetinit. In general, cheagurile de sange care se formeaza in venele superficiale nu se pot deplasa si nici nu se pot rupe. Dar, cele formate in venele profunde se pot rupe si pot ajunge la plamani, unde pot afecta respiratia.
Flebitele apar la persoanele care dezvolta cheaguri de sange in vene sau in cazul in care venele sunt deteriorate de medicamente sau de un cateter intravenos. Flebita poate fi o complicatie a tesutului conjunctiv, cum este situatia intalnita in cazul oricarora din urmatoarele conditii lupus, cancer pancreatic, de san, ovarian etc.
- inactivitatea sau sedentarismul
- anomalii de coagulare a sangelui
- fumatul, mai ales daca este combinat cu terapia de substitutie hormonala sau contraceptive orale
- in timpul sarcinii, uterul marit poate comprima venele mari din pelvis si poate cresce riscul coagularii anormale a sangelui
- anumite boli
- leziuni la nivelul bratelor sau picioarelor.
- Flebita superficiala - aceasta debuteaza destul de lent, prin aparitia locala a unei zone rosii si inflamate. Portiunea de piele poate fi tare si fierbinte, iar pielea din jurul venelor poate fi pruriginoasa si umflata. Manifestarile se pot inrautati mai ales in prima parte a diminetii. Posibil sa apara si febra. Uneori, flebita poate sa apara la locul unde a fost introdusa o linie intravenoasa. Zona inconjuratoare poate fi inflamata si umflata. In cazul in care este prezenta infectia, simptomele pot include roseata, febra, dureri, umflaturi sau chiar descuamarea pielii.
- Flebita venoasa profunda - semnele si simptomele clasice includ roseata, caldura, inflamatia si durerile prezente in extremitatea afectata. Ocazional, este posibil ca pielea sa aiba culoarea albastra sau rosie.
Este necesar sa se solicite asistenta medicala in cazul in care apar umflaturile sau durerile la nivelul membrelor afectate. Acest lucru este valabil mai ales in cazul in care exista si factori de risc pentru dezvoltarea tromboflebitei venoase profunde, inclusiv repaus prelungit la pat, sedentarism sau interventii chirurgicale recente.
Tromboflebita venoasa profunda necesita ingrijire medicala imediata, in mod special in cazul in care bolnavul are oricare din urmatoarele semne sau simptome
- febra ridicata
- noduli sau umflaturi locale in zona unui brat sau picior
- durere severa si inflamatia unui membru inferior sau superior
- dureri toracice si dificultati de respiratie.
Pentru stabilirea diagnosticului, medicul va evalua membrul afectat. Apoi va solicita istoricul medical al pacientului. Diagnosticul de flebita superficiala se va stabili in urma examenului clinic si nu necesita teste suplimentare. In cazul in care exista motive de ingrijorare cu privire la tromboza venoasa profunda, sunt necesare investigatii suplimentare.
- Testul d-dimer - presupune eliberarea unui produs chimic in vena afectata pentru ca cheagurile de sange sa se dezintegreze. Apoi se va face o analiza de sange pentru a se depista daca sunt prezente cheaguri de sange. Din pacate, aceasta investigatie nu ii specifica medicului locul in care ar putea fi prezent un cheag de sange.
- Ecografia - detecteaza formarea cheagurilor care pot bloca fluxul sanguin, in mod special la nivelul venelor mari. Cu ajutorul unei sonde care va fi plimbata de medic pe piele se va identifica si localiza zona in care cheagul de sange obstructioneaza circulatia sanguina.
- Venografia - implica injectarea unei substante de contrast direct in vena si apoi se va face radiografia locala pentru a se evalua starea venei.
In cazul flebitei superficiale se pot lua urmatoarele masuri
- aplicati o compresa calda pe zona afectata
- utilizati ibuprofen pentru reducerea durerii si inflamatiei
- se vor folosi ciorapi de compresie eliberati pe baza de prescriptie medicala pentru imbunatatirea fluxului de sange si pentru ameliorarea durerii, inflamatiei si reducerii riscului dezvoltarii tromboflebitei profunde.
Daca flebita superficiala este insotita de o infectie a pielii, medicul poate prescrie antibiotice. In cazul in care diagnosticul este de tromboflebita venoasa profunda, sunt necesare anticoagulante pentru subtierea sangelui si prevenirea emboliei pulmonare. Tratamentul initial poate debuta cu enoxaparina sau warfarina. Pentru a se determina doza de warfarina necesara, se va face o analiza de sange care va masura functia de coagulare a sangelui.