In cazul in care nu sunt diagnosticate si tratate in mod corespunzator, infectiile mainii pot deveni o problema serioasa. Agentii patogeni, localizarea si circumstantele infectiei sunt informatii importante pentru strategiile initiale de tratament. Mana poate fi ranita cu usurinta in timpul activitatilor zilnice. Aproape orice traumatism la nivelul mainii, mai ales unul penetrant poate introduce agenti patogeni in organism. Daca o infectie nu este diagnosticata si tratata corespunzator, rezultatul poate fi morbiditatea.
Multe dintre infectiile mainii vor fi mai putin grave prin utilizarea de antibiotice corespunzatoare, caldura umeda, solutie salina si drenaj. Uneori poate fi necesar repausul mainii, dar si imobilizarea acesteia cu ajutorul unei atele, masuri care pot proteja mana afectata si pot grabi vindecarea.
Ranile deschise ar trebui curatate sub jet de apa pentru a se elimina resturile locale. Atunci cand este prezent puroiul, sunt necesare incizia si drenajul. Infectiile severe necesita terapie cu antibiotice si chiar interventie chirurgicala.
Exista anumite boli sau conditii care pot creste predispozitia dezvoltarii infectiilor mainii. Printre acestea se numara:
- diabetul zaharat - creste incidenta infectiilor mainii cauzate de organisme gram-negative pure care necesita utilizarea de antibiotice cu spectru larg. Boala predispune la infectii mai severe, care cresc probabilitatile unei infectii chirurgicale. Pacientii tratati prin dializa prezinta cel mai mare risc.
- sistem imunitar compromis - bolnavii care urmeaza tratament cu imunosupresoare si cei diagnosticati cu HIV sau SIDA sunt mai sensibili la infectii oportuniste. Tenosinovita flexorilor mainii, precum si abcesele cutanate sunt cel mai des provocate la aceasta categorie de bolnavi, de neisseria gonorrheae, dar si de candida albicans.
- utilizarea de medicamente pe cale intravenoasa - infectiile mixte aerobe si anaerobe ale mainii sunt frecvent intalnite in acest caz si sunt cauzate de agenti patogeni care pot fi tratati cu ajutorul antibioticelor cu spectru larg. Cel mai des este afectata teaca subcutanata a tendoanelor.
- expunerea la pesti tropicali de acvariu - mareste probabilitatea aparitiei infectiilor mainii declansate de mycobacterium marinum.
- boli cu transmitere sexuala - sunt una dintre cauzele care pot sta la aparitia tenosinovitelor flexorilor, dar si a abceselor cutanate. De cele mai multe ori, aceste infectii ale mainii sunt rezultatul infectarii cu neisseria gonorrheae.
- Paronichia - Paronichia este infectia prezenta in zona cuticulei unghiei. Paronichia acuta este cauzata de bacterii si este caracterizata de prezenta inflamatiei, puroiului si durerii locale.
Organismele responsabile de aparitia paronichiei acute sunt staphylococcus aureus si streptococcus pyogenes. Diagnosticata timpuriu, conditia poate fi tratata cu antibiotice, iar infectia se va resorbi. Daca s-a format puroiul se va face drenajul prin ridicarea cuticulei. In cazul infectiilor severe este recomandata penicilina sau cefalosporina de prima generatie.
Paronichia cronica este cauzata de o infectie fungica. Zona afectata va fi rosie, umflata si sensibila la atingere. Apare la persoanele ale caror maini sunt ude perioade lungi de timp. Paronichia poate fi tratata cu medicatie speciala (medicamente antifungice) si prin reducerea sau eliminarea expunerii constante la umiditate, care incurajeaza aparitia infectiei fungice. Ocazional poate fi necesara eliminarea pe cale chirurgicala a tesutului infectat.
- Felonul - este o infectie bacteriana rezultata in urma unui traumatism penetrant. Adesea, felonul este rezultatul infectarii cu staphylococcus aureus. Aceasta este caracterizata de durere trepidanta care apare la nivelul spatiului inchis al varfurilor degetelor si al pulpei acestora.
Uneori, inflamatia poate duce la necroza tesuturilor, iar raspandirea infectiei la nivelul osului subiacent poate duce la osteomielita. De obicei, pentru tratarea felonulului este necesar drenaj chirurgical, solutie salina, caldura umeda si utilizarea de antibiotice. Daca nu este tratat la timp, felonul poate afecta destul de serios atat tesuturile moi, cat si osul degetului. Durata recomandata de tratament variaza intre 5 si 14 zile, in functie de raspunsul clinic al pacientului si severitatea infectiei.
- Panaritiul herpetic - Panaritiul herpetic este o infectie virala a mainii, localizata de obicei in zona degetelor, cauzata de un virus herpetic. Este intalnit cel mai frecvent la lucratorii din domeniul sanitar ale caror degete sunt expuse la saliva contaminata cu herpes a pacientilor.
Totusi, conditia poate sa apara si ca o complicatie a leziunilor orale sau genitale cauzate de herpes simplex. Cauza principala a panaritiului herpetic este contactul unei portiuni de piele care a suferit un traumatism cu virusul herpes simplex 1 sau 2. Conditia este caracterizata prin aparitia unor vezicule mici si dureroase, inflamatie, eritem si uneori, senzatie de amorteala.
Veziculele pot fuziona si pot fi asemanatoare cu simptomele paronichiei sau felonului. Daca este tratat in mod conservator, panaritiul herpetic se remite in cateva saptamani, fara alte consecinte. Tratamentul include aplicarea de aciclovir in termen de 48 de ore de la aparitia infectiei. Zona afectata va fi acoperita si mentinuta uscata. Tratamentul cu antivirale poate fi benefic pentru panaritiul herpetic recurent.
- Infectiile spatiilor profunde ale mainilor - Acestea sunt infectii bacteriene care afecteaza cel mai des zona degetului mare si portiunile de la baza degetelor. Necesita drenaj chirurgical si au potentialul de a se raspandi chiar si la incheietura mainii si antebratului.
- Infectii micobacteriene atipice - In unele cazuri, o infectie care afecteaza teaca tendonului sau a tesuturilor moi poate fi cauzata de o microbacterie atipica. Aceste tipuri de bacterii sunt insotite de inflamatie si roseata, dar si durere suportabila. Tratamentul presupune indepartarea chirurgicala a mucoasei infectate a tendoanelor si utilizarea de antibiotice.
- Infectii rezultate in urma muscaturilor - Pielea poate fi inoculata cu multiple bacterii atat in cazul muscaturilor de animale, dar si de muscatura umana. Cel mai des sunt implicati streptococii si stafilococii. De obicei este necesar tratamentul cu antibiotice, drenajul chirurgical si eliminarea tesutului afectat. Infectia cu rabie pote fi chiar fatala, daca nu se intervine la timp.