Atacurile de cord apar cel mai adesea ca urmare a unei boli cardiace coronariene. Boala coronariana este o afectiune in care o substanta ceroasa, numita placa de aterom, se acumuleaza in interiorul arterelor coronariene. Aceste artere furnizeaza inimii sange cu oxigen. Atunci cand placa de aterom se acumuleaza in artere, se dezvolta boala numita ateroscleroza. Placa de aterom se acumuleaza in artere de-a lungul mai multor ani. Un atac de cord apare atunci cand fluxul de sange incarcat cu oxigen nu mai ajunge la o portiune a muschiului cardiac. In cazul in care fluxul de sange nu este restabilit imediat, acea sectiune de muschi va fi afectata iremediabil.
Nu toate infarcturile miocardice debuteaza cu o durere puternica in piept. In cadrul mai multor studii, o treime dintre participantii care au suferit un atac de cord nu au raportat niciun fel de durere toracica premergatoare infarctului. De notat este ca, marea majoritate a subiectilor care nu au raportat dureri in piept inaintea atacului de cord au fost persoane mai in varsta, de sex feminin sau persoane care sufereau de diabet zaharat. Semnele si simptomele ce preceda un infarct miocardic nu sunt aceleasi la toate persoanele. Primul semn al atacului de cord poate fi o durere usoara sau un disconfort minim. La unele persoane, simptomele nu apar deloc. Atacurile de cord care nu prezinta niciun fel de manifestare specifica sau intensa se numesc infarcturi miocardice silentioase.
Desi majoritatea persoanelor care manifesta un atac de cord raporteaza prezenta durerilor toracice in timpul infarctului, femeile pot prezenta simptome diferite de cele ale barbatilor. Printre acestea se numara:
Intr-un studiu de amploare, la care au participat 1500 de femei care au suferit un infarct miocardic, cele mai frecvent raportate simptome au fost oboseala neobisnuita, tulburarile de somn, dificultatile de respiratie, indigestia si anxietatea. Majoritatea femeilor participante la studiu au raportat cel putin unul dintre aceste simptome, cu mai mult de o luna inaintea atacului de cord.
La unele persoane, infarctul miocardic debuteaza fara niciun fel de manifestare - in acest caz, este vorba despre infarct miocardic silentios. Un infarct miocardic silentios poate sa apara in randul tuturor pacientilor cu risc crescut de atac de cord, cu toate ca acest tip de infarct este mai frecvent intalnit in randul bolnavilor de diabet zaharat. Infarctul miocardic silentios poate fi diagnosticat in timpul unui control medical de rutina.
Apelarea serviciului medical de urgenta este cel mai bun plan, deoarece personalul medical poate evalua starea dumneavoastra si va poate administra, daca este necesar, oxigen si medicamente pentru a va spori sansele de supravietuire in cazul unui atac de cord. Conform statisticilor, persoanele care apeleaza la serviciul medical de urgenta ajung mai repede la spital si obtin atentie imediata.
Specialistii va vor recomanda sa luati aspirina, daca atacul de cord este in desfasurare. In plus, paramedicii de pe ambulanta sunt instruiti sa acorde primul ajutor intr-un mod profesionist si se pot folosi de instrumentele medicale prezente in ambulanta, pentru a salva muschiul inimii si viata. Chiar daca sunteti in apropierea unui spital care are o camera de urgenta, ar trebui totusi sa solicitati serviciile ambulantei, mai degraba decat sa fiti transportati prin alte mijloace. Pacientii care ajung la spital cu ambulanta intra adesea direct la camera de primiri urgente.
Mai exista un alt motiv important pentru care trebuie sa sunati la 112 si sa cereti transport cu ambulanta. Adesea, in timpul sau imediat dupa un infarct miocardic, apar complicatii (de exemplu, aritmiile) care va pot pune si mai mult in pericol viata. In aceasta situatie, persoanele in cauza au nevoie de resuscitare cardiopulmonara. In plus, daca va aflati in ambulanta, paramedici pot utiliza defibrilatorul. Aceste actiuni cresc substantial sansele de supravietuire a pacientului.