Exista multe investigatii si proceduri care pot fi facute de o viitoare mamica inainte sau in timpul sarcinii.
Sarcina este perioada in care fatul se dezvolta in interiorul uterului femeii si se incheie cu nasterea copilului.
Sarcina implica, de obicei, o varietate de analize de laborator, dar si alte teste care vor funiza informatii utile despre starea de sanatate a mamei si a copilului.
Unele dintre aceste teste si analize sunt efectuate in anumite momente de-a lungul sarcinii.
Altele sunt ordonate in functie de starea necesara a mamei sau de momentul evolutiei fatului, de varsta mamei sau de stilul acesteia de viata sau, pe baza istoricului medical, atat al femeii insarcinate, cat si al partenerului acesteia.
Scopul principal al testelor prenatale este de a diagnostica problemele care ar putea afecta starea de sanatate a mamei sau a copilului, de a identifica si solutiona complicatiile care ar putea sa apara si, de a evalua riscul unui copil de a avea o anomalie cromozomiala sau genetica.
Aceste analize necesita doar o mica mostra de sange, urina sau celule din colul uterin, usor de obtinut.
Investigatii in timpul sarcinii
Inainte de sarcina sau in primul trimestru de sarcina se fac urmatoarele inestigatii:
- valorile trombocitelor - trombocitele sunt cele care contribuie la coagularea sangelui in caz de sangerare in timpul travaliului
- nivelul hemoglobinei (proteina esentiala din sange care transporta oxigenul) - va fi verificata la inceputul sarcinii, saptamanile 28 si 36, in scopul depistarii in timp util a unei eventuale anemii
- celule albe
Intre saptamanile 15-20 de sarcina se va face triplu test, o analiza care implica recoltarea sangelui mamei, in scopul stabilirii riscului pe care fatul il poate avea in manifestarea de boli genetice.
Presupune recoltarea de celule din colul uterin, in scopul depistarii inflamatiilor sau bolilor cu transmitere sexuala, dar si a modificarilor precanceroase care ar putea fi prezente la nivelul colului uterin.
O investigatie asemanatoare este analiza secretiei vaginale, importanta pentru a se descoperi daca mama prezinta infectii bacteriene care pot declansa avort spontan.
Se va face atat in timpul sarcinii, cat si in timpul travaliului.
Aceasta prespune monitorizarea ritmului cardiac fetal, dar si a altor functii vitale ale acestuia.
Prin urmarirea ratei batailor inimii fatului, medicul poate stabili daca acesta primeste suficient oxigen.
Se vor face in scopul depistarii nivelurilor ridicate de glucoza si de proteine din urina. In cazul in care valorile proteinelor din urina sunt mari, exista probabilitati ridicate ca mama sa manifeste preeclampsie care poate afecta functia placentei.
In acest caz, va fi perturbata dezvoltarea copilului si este posibil sa apara probleme ale ficatului si rinichilor.
In situatia in care nivelurile de zahar sunt mari, acesta poate fi un semn de diabet zaharat si va fi necesara trimiterea la un medic specialist pentru alte evaluari si tratament.
Cantitatile prea mari de glucoza din sangele mamei poate afecta copilul nenascut.
Alte analize de sange se pot face in scopul stabilirii prezentei bacteriilor la nivelul tractului urinar, care pot duce la infectii renale sau pot creste riscul nasterii timpurii sau a unui copil cu greutate mica la nastere.
Amniocenteza este procedura prin care se pot depista anomalii fetale, cum ar fi sindromul Down, fibroza chistica, sindromul de X fragil sau spina bifida. Aceasta investigatie se efectueaza intre saptamanile 16-20 de sarcina.
Cu ajutorul unui ac si sub ghidaj ecografic se recolteaza aproximativ 130 ml de lichid amniotic.
Lichidul este examinat pentru a se detecta anomaliile fizice, dar si sexul copilului.
Amniocenteza este o procedura recomandata mai ales femeilor care se presupune ca ar putea naste un copil cu defecte genetice (in aceasta categorie se incadreaza cele care au un istorc familial in care sunt prezente astfel de boli genetice, dar si cele cu varsta de peste 35 de ani).
Este parte a ingrijirii prenatale. La inceputul sarcinii, cu ajutorul ultrasunetelor, se confirma bataile inimii fatului, dar si sarcina uterina.
Mai tarziu, ecografia este utilizata pentru a furniza imagini si informatii legate de cresterea fetala, localizarea placentei, a cordonul ombilical, anatomia si starea generala de sanatate a copilului.
De asemenea, ecografia este indicata pentru verificarea lungimii colului uterin, in cazul in care exista suspiciunea de travaliu prematur.
Foarte importanta este ecografia morfologica fetala care se realizeaza intre saptamanile 22-24 de sarcina, in cadrul careia se ofera informatii detaliate despre dezvoltarea fatului si pot fi identificate posibilele anomalii fetale, in cazul carora se poate interveni chiar intrauterin.