Candidoza sistemica este infectia cu candida care s-a extins in intreg organismul. In cazul in care aceasta invadeaza organele importante, cum ar fi creierul si inima, poate rezulta moartea.
Candidoza sistemica apare foarte rar la persoanele sanatoase. Afectiunea tinde sa apara in special la bolnavii care au sistemul imunitar compromis. Candidoza sistemica este o infectie cu o prevalenta tot mai crescuta, in ultimul timp.
Candida se gaseste in mod normal in cantitati mici la nivelul cavitatii orale, in vagin, in tractul digestiv si pe piele. Cand sistemul imunitar este slabit din diferite cauze, fungii de candida se multiplica in mod excesiv si apare candidoza.
Factori, cum ar fi diabetul zaharat, obezitatea, sarcina, deficitul de fier, acid folic, vitamina B12, zinc, utilizarea de imunosupresoare sau antibiotice, stresul, depresia, chimioterapia, dar si diverse boli care compromit sistemul imunitar, pot provoca sau agrava candidoza.
- Infectia vaginala - Candidoza vaginala este o infectie a vulvei si/sau vaginului insotita de scurgeri vaginale de consistenta branzei si culoare alba, mancarimi, arsuri si inflamatie. In cazurile grave, urinarea sau actul sexual pot deveni dureroase.
- Infectia cavitatii orale - Candidoza orala implica atat cavitatea bucala, cat si gatul. Deseori in cazul acesteia, simptomele pot lipsi. Cele mai frecvente manifestari sunt: disconfortul la nivelul gurii, gatului, senzatia locala de arsura si senzatia de gust modificat.
- Infectia esofagiana - Candidoza gatului si traheei numita candidoza esofagiana este o afectiune grava. Aceasta este o afectiune definitorie a SIDA, care afecteaza intre 1-5% persoane diagnosticate cu SIDA.
Simptomele includ dureri toracice, greata si durere la inghitire. Esofagul poate fi partial obturat de depuneri albicioase de tesut. In cazuri rare, ulceratiile agravate pot leza esofagul. Candidoza esofagiana se poate raspandi spre stomac sau intestine. Intrucat conditia poate face dureroasa inghitirea, bolnavii nu pot manca destul si vor pierde in greutate, in cazul in care boala nu este tratata prompt.
- Infectii ale pielii - Candida poate infecta pielea din zona axilei, zona inghinala si pielea de sub sani. Aceasta se numeste candidoza cutanata. Infectia poate sa apara si in jurul ranilor, taieturilor sau cateterelor.
Determina o eruptie de culoare rosu aprins, inegala intre pliurile pielii, care ar putea fi acoperita de depuneri albicioase si arsuri usoare. Unghiile mainilor si picioarelor pot fi infectate.
- Infectia intregului corp - Candidoza sistemica apare atunci cand candida se extinde la nivelul intregului corp si poate pune viata unei persoane in pericol. Infectia ar putea afecta creierul, inima, rinichii, ochii, ficatul, tractul genital si articulatiile. Aceasta forma apare cel mai frecvent la persoanele care au un nivel scazut de celule albe in sange (neutropenie). Acest tip de infectie este numita si candidoza diseminata.
Infectiile orale, vaginale si ale pielii sunt diagnosticate pe baza aspectului si simptomelor. Testele de laborator sunt efectuate daca infectia nu se vindeca dupa tratament. In cazul in care o persoana cu candidoza are probleme de inghitire si dureri toracice, poate avea infectie esofagiana. In cazul in care manifestarile nu se amelioreaza in urma tratamentului, poate fi necesara endoscopia.
Candidoza sistemica este dificil de diagnosticat. Candidoza prezenta in sange poate proveni de la o infectie locala (de la nivelul gurii sau locul in care a fost montat un cateter), precum si ca urmare a infectiei organelor interne. Candidoza poate fi prezenta in sange doar perioade scurte de timp, atunci cand un organ este infectat, drept urmare, rezultatele analizelor de sange nu sunt intotdeauna relevante.
Pentru tratarea candidozei pot fi utilizate multiple tratamente care se impart in doua categorii: topice (locale) si sistemice (pentru intreg organismul). Alegerea tratamentului depinde de gravitatea infectiei si severitatea simptomelor. Tratamentul topic este cel de prima intentie pentru infectiile orale, vaginale sau ale pielii, mai ales in cazurile usoare-moderate.
Tratamentul topic include apa de gura, comprimate, ovule sau supozitoare vaginale si creme. Printre acestea s-ar putea numara: suspensia de amfotericina B, clotrimazol, ketoconazol, miconazol sau nistatina.
In cazul in care medicamentele topice nu functioneaza sau daca infectiile sunt recurente, pot fi necesare medicamente sistemice. Tratamentul sistemic este utilizat mai ales in cazul infectiei candidozice esofagiene sau in cazul candidozei diseminate si ar putea include: nizoral, difulcan, sporanox, amfotericina B, fluconazol, amfotericina, caspofungina, voriconazol.
In situatiile mai grave poate fi necesara spitalizarea.
Exista o legatura puternica intre ceea ce mancati si starea de sanatate a sistemului dumneavoastra imunitar. Nu exista o dieta magica pentru a trata sau preveni infectiile fungice, dar prin urmarea anumitor reguli de nutritie se poate reduce riscul aparitiei candidozei.
Majoritatea specialistilor recomanda evitarea sau consumul redus al nicotinei, zaharului, cofeinei si alcoolului. Toate acestea incurajeaza cresterea si multiplicarea fungilor de candida.
O alta abordare este sa se consume cantitati mari de alimente care sa previna cresterea fungilor de candida. Unii nutritionisti cred ca usturoiul are proprietati antifungice naturale, fiind util in acest sens.
In scopul diminuarii efectelor nocive ale antibioticelor si pentru cresterea numarului de bacterii sanatoase, nutritionistii recomanda adaugarea de bacterii de tipul lactobacili acidofilus in dieta. Acestea se gasesc in iaurt si kefir.
Exista unele studii care afirma ca gargara cu bicarbonat e sodiu dizolvat in apa poate ajuta la tratarea candidozei orale. Gargara se va face dupa mese, dimineata si seara.
Aceste metode vor fi abordate cu atentie, fara a se face abuz de substante, pentru a se evita iritatiile si agravarea infectiei. In plus, toate acestea sunt alternative pentru ameliorarea manifestarilor locale ale candidozei, fara a trata cauzele care stau la baza acesteia.