Cancerul de colon este cancerul intestinului gros (colon), partea inferioara a sistemului digestiv. Cancerul rectal este cancerul care se dezvolta la ultimii centimetri ai colonului. In literatura de specialitate, cele doua tipuri de cancer sunt denumite cancer colorectal.
Cele mai multe cazuri de cancer de colon iau nastere sub forma unor aglomerari de mici celule, necanceroase, numite polipi adenomatosi. In timp, unii dintre acesti polipi pot deveni cancerosi.
Polipii pot fi de dimensiuni mici si pot manifesta, in cazul in care o fac, destul de putine simptome. Din acest motiv, medicii recomanda testarea periodica preventiva a cancerului de colon, prin identificarea polipilor, inainte ca acestia sa se transforme in cancer de colon.
Adevarul: Cancerul de colon afecteaza atat femeile, cat si barbatii, indiferent de rasa. Un numar mare de oameni sunt afectati in prezent de aceasta maladie. Factorul de risc principal in dezvoltarea cancerului de colon ramane varsta.
Adevarul: Cancerul de colon afecteaza, atat barbatii, cat si femeile; de fapt, aproximativ 26000 de femei mor anual din cauza cancerului de colon. Aceasta boala are sanse egale de dezvoltare si nu face nicio discriminare fata de sex sau rasa.
Varsta, nu sexul, este factorul cel mai important pentru cancerul colorectal. Atat barbatii, cat si femeile, ar trebui sa efectueze teste pentru depistarea acestei boli, incepand de la varsta de 50 de ani.
Adevarul: Orice persoana care a atins varsta de 50 de ani ar trebui sa efectueze regulat teste de screening. Persoanele cu factori de risc suplimentari (antecedente familiale, obezitate, fumatorii, boli inflamatorii intestinale) trebuie sa faca testele preventive inca de la varsta de 40 de ani.
Adevarul: Majoritatea cazurilor de cancer de colon nu manifesta niciun fel de simptom. Atunci cand cancerul devine simptomatic (modificarea scaunului, pierderea in greutate, durere, sangerare), el se afla deja in faza avansata. Pentru a evita progresia cancerului de colon, trebuie sa efectuati teste de screening inainte ca simptomele sa apara.
Adevarul: Pregatirile pentru colonoscopie presupun curatarea colonului cu ajutorul medicamentelor eliberate cu sau fara prescriptie medicala. In general, aceste medicamente sunt laxative si trebuie sa fie consumate cu 1-2 zile inainte de procedura.
Nu trebuie sa va fie teama de aceste pregatiri din pricina laxativelor. Acestea, nu sunt singura modalitate de pregatire a colonului si puteti gasi alte medicamente cu efect mai bland. Discutati cu medicul sau farmacistul despre optiunile pe care le aveti.
Adevarul: Nu este chiar atat de rau pe cat credeti. Majoritatea persoanelor sunt de acrod ca pregatirea pentru colonoscopie este de fapt cea mai dificila parte. In timpul procedurii propriu-zise, pacientii sunt sedati pentru inlaturarea disconfortului. Procedura dureaza intre 15 si 30 de minute si va puteti relua activitatile zilnice la 24 de ore dupa procedura.
Colonoscopia nu este singura modalitate de screening - exista mai multe tipuri de screening, inclusiv sigmoidoscopia flexibila, testul hemoragiei oculte din materiile fecale si clisma cu bariu in dublu-contrast. Colonoscopia este insa considerata ca fiind cea mai relevanta procedura. Aceasta detecteaza cel mai bine cancerul, examineaza intregul colon si poate fi utilizata pentru screening, diagnosticare si eliminare a polipilor precancerosi dintr-o singura vizita medicala.
Adevarul: Polipii sunt excrescente beninge, desi unii au potentialul de a deveni cancerosi. Polipii sunt usor de indepartat in timpul colonoscopiei.
Adevarul: Cancerul de colon poate fi prevenit si mai ales tratat in fazele incipiente. Persoanele care sunt diagnosticate cu cancer de colon in faza incipienta au peste 90% probabilitati de vindecare si supravietuire.
In contrast, cei care sunt in stadiu avansat de cancer colorectal, prezinta posibilitati mai scazute de vindecare; mai putin de 10% vor mai fi in viata la 5 ani de la diagnosticare. De aceea, este recomandata efectuarea investigatiilor preventive pentru depistarea cancerului colorectal.
Adevarul: Cancerul de colon este un ucigas tacut. De obicei, nu exista simptome pe care sa va bazati, iar atunci cand apar manifestarile, cancerul se afla deja in faza avansata. Atunci cand boala este identificata timpuriu, majoritatea persoanelor se vor vindeca. Cu toate acestea, atunci cand cancerul este detectat mai tarziu, probabilitatile de vindecare scad foarte mult.
Desi cancerul de colon adesea nu prezinta simptome, exista cateva semne de avertizare care pot indica prezenta cancerului de colon, incluzand aici si sangele in scaun, scaunul redus cantitativ, durerile abdominale inexplicabile, modificari nejustificate la nivelul tranzitului intestinal, anemie si pierdere in greutate din cauze necunoscute.
Manifestarile pot fi cauzate de alte boli beninge precum hemoroizi, inflamatia colonului sau sindrom de colon iritabil. Totusi, daca prezentati oricare dintre aceste simptome, ar trebui sa va supuneti unui control medical amanuntit.
Adevarul: Desi este adevarat ca obezitatea creste riscul de cancer colorectal, persoanele cu o greutate normala nu sunt ferite de boala. Protejati-va si reduceti acest risc prin instituirea unei rutini care sa includa exercitii fizice in fiecare zi. Nu aveti nevoie de sali de gimnastica sau echipamente costisitoare - 30 de minute zilnice de plimbari in ritm mai alert sunt suficiente.
Adevarul: Noile progrese in domeniul chirurgical permit proceduri minim invazive, in urma carora ramane o cicatrice mica. Pacientii care sunt supusi unor interventii chirurgicale laparoscopice pot avea parte de o recuperare mai usoara decat cei care sufera de operatie deschisa (care presupune o incizie mai mare). Unele dovezi sugereaza ca boala este mai usor controlabila cu o abordare invaziva.