Pana recent s-a considerat ca nutritiei trebuie sa i se acorde atentie abia in a doua jumatate a sarcinii, cand fatul castiga cel mai mult in greutate. Astfel s-a crezut ca importanta nutritiei in timpul sarcinii creste odata cu fatul, lucru ce parea logic la acea vreme, fiind confirmat si de cateva studii.
Era, de asemenea si un lucru practic de vreme ce femeile insarcinate nu primeau ingrijiri prenatale decat spre a doua jumatate a sarcinii. Aceasta situatie este pe cale sa se schimbe datorita noilor cercetari aparute in domeniu, a grijii si interesului femeii pentru perioadele de preconceptie si a primului trimestru de sarcina.
Noile informatii arata ca nutritia in timpul primelor luni de sarcina este mult mai importanta decat s-a crezut. Acest lucru reprezinta un atu extraordinar deoarece femeile au inceput sa-l cunoasca si sa-l aplice inca din perioada preconceptionala.
Fiecare fiinta isi incepe viata de la o singura celula. Aceasta perioada dureaza, insa, foarte putin. La scurt timp dupa conceptie celula fertilizata incepe sa se divida, formand noi celule. Pana la nastere se va multiplica de miliarde de ori. Insa nu fiecare noua celula devine replica exacta a primei. Desi toate celulele contin acelasi material genetic, grupuri de celule se vor specializa intr-o anumita functie. Aceasta specializare le permite sa formeze tesuturi si organe. Creierul va putea astfel sa memoreze si sa judece, corpul nostru va invata sa digere alimentele si sa elimine reziduurile, sa lupte impotriva infectiilor, sa regenereze oasele si sa efectueze alte mii de functii tocmai datorita diferentelor dintre aceste grupuri celulare.
Nu toate grupurile celulare specializate intr-o anumita functie vor forma concomitent tesuturi si organe. Fiecare tesut si organ va apare la un moment programat. Coloana vertebrala apare la 23 de zile de la conceptie; la 30 de zile apare un grup de celule ce vor forma inima, care si incepe sa bata slab. Mainile, picioarele si degetele se formeaza tot in primele 30 de zile de la conceptie. Peste inca doua saptamani, apar celulele ce vor forma ficatul, pancreasul, stomacul, urechile, ochii si plamanii. Toate aceste modificari spectaculoase se produc inainte ca embrionul sa depaseasca 5 grame si dimensiunea unei monede. Fiecare tesut sau organ se dezvolta dupa un program strict si bine stabilit.
Pentru ca toate tesuturile si organele sa se dezvolte corespunzator, trebuie ca "ingredientele" acestora sa fie prezente in momentul formarii. Daca nu exista suficient oxigen, apa, glucoza, vitamine si minerale in momentul formarii tesuturilor atunci dezvoltarea lor va fi deficitara. Expunerea la medicamente (anticonvulsivante, antibiotice sau chimioterapice), agenti toxici din mediul inconjurator (ca DDT, mercur, plumb), radiatii, agenti infectiosi, alcool si cantitati crescute din anumiti nutrienti poate duce la o dezvoltare anormala a fatului.
Actiunea acestor substante in perioada de formare a tesuturilor si organelor poate duce la avort spontan, malformatii sau alterarea dezvoltarii fizice si mentale a fatului. Expunerea la aceste substante este considerata cea mai periculoasa intre implantare (aproximativ cinci zile de la conceptie) si primele opt saptamani dupa conceptie.
Odata formate, tesuturile si organele incep sa se dezvolte, dar cresterea cea mai importanta in greutate a fatului apare in ultimele luni de sarcina.
De asemeni, dupa ce s-au format tesuturile si organele nu mai sunt la fel de vulnerabile in fata factorilor nocivi. Actiunea substantelor nocive in ultimul trimestru de sarcina, precum diferite substante toxice sau o alimentatie deficitara, nu mai produce malformatii, ci determina formarea de organe subdimensionate si cu funtie anormala. Deoarece exista o multime de factori ce pot influenta dezvoltarea tesuturile si organele este aproape imposibil de spus care dintre acestia sunt responsabili de o anumita malformatie. Nu orice sarcina este afectata in acelasi mod de expunerea la substante nocive. Incercarea de a izola un anumit factor care sa fi produs o anumita anomalie fetala este un exercitiu zadarnic.
In ciuda susceptibilitatii fetale din primele luni de sarcina, majoritatea copiilor se nasc sanatosi si normali. Sansele ca o femeie sa nasca un copil sanatos devin excelente daca aceasta face tot ce este posibil pentru el in timpul sarcinii. Scopul principal este ca dezvoltarea fatului sa fie cat mai armonioasa si mai sanatoasa. Rezultatul, insa, nu poate fi garantat.
Corpul unei femei trece prin schimbari majore in timpul sarcinii. Aceste modificari au loc pe tot parcursul graviditatii si incep la scurt timp dupa conceptie. In primele saptamani de gestatie hormonii responsabili de implantarea embrionului pe peretele uterului, de cresterea uterului si a placentei, precum si de expansiunea sistemului circulator al mamei sunt produsi din abundenta. Aceasta avalansa de hormoni are, insa si efecte secundare. Ei sunt responsabili de cresterea sanilor, de crampe, greata, varsaturi, modificarile gustului si mirosului, toate acestea aparand in primele luni de sarcina. In jurul lunii a treia, cand greata si varsaturile dispar, apare oboseala datorata expansiunii volumului sanguin. De obicei sunt necesare cateva saptamani pana ce organismul femeii se obisnuieste cu acest surplus sanguin.
In prima jumatate a sarcinii, cand fatul este inca mic, la nivelul organismului matern apar o serie de schimbari ce duc la acumularea de grasimi si nutrienti. Consecinta directa o reprezinta cresterea stratului adipos (gras), astfel incat, majoritatea femeilor simt ca devin mai grase si nu insarcinate. Cu cat sarcina evolueaza o mare parte a femeilor nu vor mai stoca grasimi, ci vor incepe sa le utilizeze pe cele deja acumulate. Stratul adipos creste in jurul coapselor, sanilor si trunchiului. De retinut este faptul ca surplusul de grasimi din primele luni de graviditate este un fenomen preprogramat.
Majoritatea femeilor observa ca apetitul lor creste in primele luni de sarcina. Se pare ca acestea sunt biologic programate sa castige in greutate inainte ca fatul sa aiba nevoie de acest surplus. Cresterea in greutate poate fi mai mare decat se anticipeaza, deoarece multe dintre viitoarele mame mananca pentru a usura senzatia de greata si varsaturile, alteori, insa, acestea mananca pentru ca pur si simplu li se face foame.
Cresterea in greutate din primele luni de sarcina ingrijoreaza majoritatea femeilor. Probabil cea mai intalnita fraza din aceasta perioada este "voi ajunge de o tona daca voi continua sa mananc in ritmul asta", cu toate ca acest lucru nu este adevarat. Apetitul in timpul graviditatii are perioade de exacerbare si de stationare. Astfel, o saptamana poate fi dominata de foame permanenta, urmata de alta saptamana in care femeia isi pierde interesul pentru mancare. Asadar foamea si greutatea in timpul sarcinii variaza.
Cele prezentate mai sus se aplica unor sarcini cu evolutie normala si care nu sunt afectate de practici nutritionale restrictive, de tulburari ale apetitului sau de frica exagerata de a creste in greutate. Orice femeie este ingrijorata de castigul de greutate din timpul sarcinii. Totusi, o crestere rezonabila a greutatii, intre 12 si 15 kg este de o importanta deosebita pentru cresterea si dezvoltarea fetala.
O dieta sanatoasa, ce pregateste organismul pentru o viitoare sarcina, include urmatoarele:
- ingestia de alimente trebuie sa fie in cantitati recomandate
- mese regulate (nu trebuie sarite mese)
- administrarea de minim 0,4 mg de acid folic zilnic
- evitarea consumului de alcool
- evitarea abuzului de suplimente nutritive
- fiecare masa trebuie savurata.
Aceste reguli de baza se aplica si in primele doua luni de sarcina cu o singura mentiune: viitoarea mama trebuie sa ia in greutate in acesta perioada 1 pana la 2 kg.
Respectarea recomandarilor - piramida alimentelor
Piatra de temelie a unei diete sanatoase o reprezinta selectia unei varietati de alimente care, impreuna, furnizeaza necesarul de energie si nutrienti mamei si fatului. Deoarece multe componente ale produselor alimentare nu se gasesc in suplimentele nutritive, dieta sanatoasa se bazeaza in principal pe alimente.
Cel mai bun ghid disponibil, ce promoveaza un regim alimentar sanatos pentru perioada preconceptionala si a primului trimestru al sarcinii este "Piramida alimentelor". Acest ghid "construieste" dieta zilnica pornind de la baza lantului alimentar in sus. Piramida alimentelor furnizeaza un interval al numarului de mese ce pot fi servite intr-o zi valabil pentru fiecare grup alimentar in parte. Numarul cel mai mic de mese este recomandat persoanelor cu nevoi calorice minime, iar numarul maxim de mese este pentru cei cu un necesar de calorii crescut, precum persoanele foarte active, in crestere, femeilor insarcinate sau care alapteaza. Gustarile sunt mai mici cantitativ decat mesele principale.
Baza Piramidei alimentelor este destinata cerealelor, cum ar fi painea, orezul si pastele fainoase, in 6 pana la 11 gustari zilnice. Pentru a sublinia importanta lor, legumele (trei pana la cinci gustari pe zi) si fructele (doua pana la patru gustari zilnic) formeaza a doua mare sectiune din piramida alimentelor. Laptele si produsele lactate, carnea si proteinele vegetale ocupa un spatiu mai mic in piramida, deoarece numarul de gustari recomandate este mai mic (doua sau trei gustari zilnic) comparativ cu cerealele, legumele sau fructele. Pentru fiecare din acest grup alimentar ar trebui alese produsele de baza. De exemplu, produsele din faina integrala sunt preferate celor din faina rafinata, iar carnea proaspata este preferata celei procesate.
In varful Piramidei alimentelor se afla un mic triunghi in care sunt asezate grasimile, uleiurile si dulciurile. Acest lucru nu inseamna ca produse precum untul, margarina, sosurile pentru salate sau prajiturile nu pot face parte dintr-o dieta sanatosa. Faptul ca ocupa un spatiu mic in piramida alimentelor inseamna doar ca ele trebuie sa reprezinte o mica parte din dieta zilnica.
Unele femei sunt ingrijorate in ceea ce priveste dieta lor si doresc sa faca modificari ale acesteia, altele deja consuma o dieta sanatoasa fara sa stie, insa, acest lucru. Exercitiul de mai jos furnizeaza date cu privire la un regim alimentar sanatos si la schimbarile ce trebuie facute in dieta.
In primul rand trebuie evaluata dieta zilnica – ce se mananca si bea de obicei. Daca dieta variaza mult de la o zi la alta se vor alege cateva zile reprezentative. Utilizand tabelul 1 se va nota ceea ce se consuma de dimineata si pana la culcare.
Se vor estima si nota cantitatea din fiecare aliment consumat, apoi se vor compara cu recomandarile "Piramidei alimentelor". Tabelul 2 contine aceste recomandari.
Se vor marca alimentele consumate in grupul corespunzator acestora. De exemplu, pentru produse de genul maionezei, margarinei, chips-urilor, suncii si a deserturilor se va marca grupul alimentar destinat grasimilor, uleiurilor si dulciurilor. Alimente precum covrigeii si popcornul intra in grupul cerealelor. Trebuie acordata atentie si numarului de gustari ce pot fi consumate intr-o zi. Un bol de paste fainoase reprezinta echivalentul a 2 gustari, 30g de branza reprezinta doua treimi dintr-o gustare. Daca se consuma amestecuri de alimente, precum pizza, supa sau burritos atunci trebuie socotita cantitatea fiecarui ingredient si apoi asociat grupului alimentar de care apartine. Dupa ce se insumeaza cantitatea fiecarui aliment consumat se compara cu recomandarile "Piramidei alimentelor". Astfel se obtine evaluarea dietei zilnice.
Daca rezultatul arata ca dieta este conforma cu recomandarile "Piramidei alimentelor", atunci totul este extraordinar.Daca, insa, dieta nu se incadreaza in aceste recomandari trebuie identificate alimentele ce nu corespund si apoi decis cu ce pot fi inlocuite. De exemplu, smantana si iaurturile consumate des ar putea fi inlocuite cu o gustare de dulciuri fie un bol de iaurt fie o bautura racoritoare cu o ceasca de smantana. Cu cat dieta este planificata mai in amanunt cu atat este mai probabil ca modificarile introduse sa fie acceptate mai usor si pe termen lung.
Tabelul 1: Formular de inregistrare a dietei zilnice| Ziua 1 | Ziua 2 | |||
| Perioada zilei | Alimente si bauturi consumate | Cantitatea | Alimente si bauturi consumate | Cantitatea |
| Exemplu: Pranz | Salata: - curcan - laptuci - sunca - branza Icetea | - 30g - 2 boluri - 30g - 30g o ceasca | Lasagna vegetariana: - paste - sos tomate - zucchini - branza Lapte | - 1 bol - 1 bol - 1 bol - 30g - 1 bol |
| Dimineata | ||||
| Gustarea de la 10 | ||||
| Pranz | ||||
| Dupa amiaza | ||||
| Seara | ||||
| Seara tarziu |
Tabelul 2: Evaluarea dietei pentru perioada preconceptionala si a primului trimestru de sarcina
| Piramida alimentelor | Cantitatea standard a gustarilor | Numarul de gustari recomandate pe zi | Numarul de gustari consumate | Diferenta intre dieta actual si cea recomandata |
| 1. Paine, cereale, orez, paste fainoase | Paine, 1 felie Cereale, 1 bol Bagel (specialitate americana), bol Orez sau paste, bol Tortilla, 1 | 6-11 | ||
| 2. Legume | Crude sau gatite, bol Verdeturi 1 bol Suc, bol | 3-5 | ||
| 3. Fructe | Proaspete, 1 bucata Conservate, bol Suc, bol | 2-4 | ||
| 4. Lapte, iaurt si branza | Lapte, 1 ceasca Lapte de soia, 1 ceasca Iaurt, 1 ceasca Branza de casa, 1 bol Branza, 30g | 2-3 | ||
| 5. Carne, pui, peste, boabe uscate, oua si nuci | Carne, 100g Boabe uscate, bol Tofu, bol Oua, 2 Unt de alune, 4 linguri | 2-3 | ||
| 6. Grasimi, uleiuri si dulciuri | Grasimi si uleiuri, 2 lingurite Dulciuri, 30g | limitat |
Bauturile racoritoare si cafeaua
Bauturile racoritoare cu indulcitori artificiali se pare ca nu au nici un risc in sarcina. Totusi, sucurile dietetice contribuie foarte putin la o dieta sanatoasa. Cafeaua, insa, trebuie limitata, se pare ca mai mult de doua cesti de cafea cofeinizata pe zi in timpul sarcinii poate sa duca la avorturi spontane. Cafeaua si cofeina nu au fost asociate cu malformatii fetale.
Pe langa o dieta sanatoasa, toate femeile care doresc sa ramana insarcinate ar trebui sa consume minim 0,4 mg de folati pe zi, din ziua conceptiei si inca o luna dupa aceasta. Femeile care au nascut un copil cu defecte ale tubului neural, precum spina bifida, ar trebui sa creasca cantitatea acestui supliment.
Aceste recomandari sunt rezultatul unor studii ce arata ca nivelurile scazute de folati in timpul sarcinii sunt responsabile de 70% din defectele de tub neural la nou-nascuti. Defectele de tub neural cuprind spina bifida si malformatii ale creierului si apar in primele 4 saptamani de sarcina. Deoarece acestea se produc atat de devreme, incarcarea cu folati se face in perioada preconceptionala.
Cum se obtin suficienti folati ?
O cantitate suficienta de folati este asigurata de consumarea zilnica a unor suplimente nutritive cu minimul de 0,4 mg de acid folic (o forma de folat) sau prin consumarea de cereale imbogatite cu folati. Majoritatea cerealelor imbogatite contin in medie cam 0,1 pana la 0,4 mg de folati pe gustare. Pentru a afla cantitatea exacta de acid folic pe care o contin anumite cereale este suficient sa se verifice eticheta. Consumarea zilnica a cerealelor imbogatite cu folati si respectarea dietei recomandate de "Piramida alimentelor" este suficienta pentru a incarca organismul femeii cu folati. Actualmente, organismul primeste mult mai usor folatii gratie painii, pastelor fainoase, cerealelor, covrigeilor produse din faina rafinata si imbogatita cu acid folic. Astfel se obtin cam 40 mcg de acid folic pe gustare.
Daca programul obisnuit al meselor implica si sarirea peste unele dintre acestea sau ignorarea senzatiei de foame pana ce se face ora mesei, aceasta practica trebuie schimbata. Nemancatul timp de 8 ore in timpul zilei poate duce la un mediu total nefavorabil dezvoltarii fetale. Cele trei mese plus o serie de gustari, ori de cate ori gravida simte senzatia de foame, ajuta la mentinerea nivelului normal al glucozei sanguine. Glucoza este sursa preferata de energie pentru dezvoltarea fatului. Cand gravida posteste, nivelul seric al glucozei scade atat de mult incat fatul nu mai are principala sa sursa de energie si trebuie sa apeleze la surse alternative, precum grasimile. Respectarea celor trei mese zilnice este importanta si in celelalte doua trimestre ale sarcinii, cand fatul ia cel mai mult in greutate. Cu cat se accelereaza cresterea fetala, cu atat se maresc nevoile zilnice de glucoza ale copilului, micsorand astfel intervalul de timp in care nivelul seric al glucozei se mentine in limite normale.
Cum se poate modifica orarul meselor?
Modificarea orarului mesei este mai usor de zis decat de facut. Unele femei nu simt senzatia de foame sau nu pot manca dimineata. Cheia schimbarii acestei situatii este de a face ceea ce gravida considera acceptabil pentru ea. Acest lucru poate insemna fie luarea la pachet a unor gustari, precum unt de alune, covrigei, fructe, ce vor fi consumate "dupa ceas", fie consumarea dimineata a unui pahar de lapte sau de suc de fructe. Dupa cum s-a subliniat si anterior, schimbarile care au cea mai mare reusita sunt cele care se potrivesc cel mai bine fiecarei gravide in parte.
Aproximativ 50% dintre femei remarca modificari ale gustului si mirosului unor alimente. Aceste schimbari sunt atat de distincte incat dovedeste femeii ca este insarcinata, inainte ca acest lucru sa fie confirmat de un medic. Aceste modificari sunt considerate normale in timpul sarcinii si prezic un risc pentru avortul spontan sub medie.
Alimentele care tind sa aiba un gust neplacut in sarcina sunt cafeaua, bauturile dietetice si alcoolice. Produsele dulci sau sarate sunt de obicei preferate, gravidele afirmand ca devin mult mai gustoase, in timp ce alimentele prajite devin dezgustatoare. Femeile insarcinate trebuie sa evite alimentele care le produc dezgust, acestea urmand a fi inlocuite cu unele ce le fac placere.
Sunt binecunoscute poftele din timpul sarcinii. Unele dintre acestea sunt chiar folositoare, cum ar fi cele pentru lapte si fructe. Altele, ce duc la consumul de pamant, clei sau apret sunt daunatoare. De asemeni, in timpul sarcinii pot sa apara schimbari extreme in preferintele culinare ale femii. De exemplu, gravidele care isi determina partenerul de viata sa strabata zeci de kilometri in mijlocul noptii pentru a cumpara un pepene verde sunt considerate iesite din tipar. Pofta dupa alimente sarate si apa, setea excesiva sau dorinta de a consuma suc de portocale, bauturi racoritoare si in general bauturi foarte dulci poate semnala o problema a tensiunii arteriale sau a glicemiei. Acestea ar trebui verificate de catre medicul curant. Scopul modificarilor preferintelor culinare in timpul sarcinii nu indeamna femeia la o dieta sanatoasa. Nu exista "instincte materne" care sa imbunatateasca alegerile alimentare. Femeile trebuie sa decida singure ce doresc sa manance si ce trebuie sa evite.
70% dintre femei au afirmat ca au avut stari de greata in primele doua luni ale sarcinii, iar jumatate dintre acestea au avut si varsaturi. Aceste simptome apar de obicei in primele patru saptamani de sarcina si dureaza pana in saptamana noua sau zece. Greata si varsaturile persista dupa aceasta perioada la 10 pana la 15% dintre femei. Varsaturile numeroase si senzatia severa de greata nu sunt considerate normale si ar trebui verificate de catre medicul curant.
Femeile ce au experimentat greata si varsaturile in primul trimestru de sarcina au risc sub 30% de aparitie a avortului spontan, comparativ cu cele care nu au avut aceste simptome. Cresterea nivelului de hormoni, ce se pare ca determina greata si varsaturile, sunt responsabile de reducerea riscului de aparitie a avortului.
Se recomanda ca femeile insarcinate sa manance, chiar daca au aceste simptome, pentru a nu pierde din greutate.
Abuzul de alcool (peste cinci pahare zilnic) in perioada timpurie a sarcinii este asociat cu avortul spontan sau cu nasterea unor copii malformati sau subdezvoltati fizic si mental. Nou nascutii afectati de consumul matern de alcool au asa numitul Sindrom Alcoolismului Fetal. Consumul regulat, in cantitati mici, de alcool (unul sau mai multe pahare zilnic), in primul trimestru de sarcina poate afecta, de asemenea, cresterea si dezvoltarea fatului, dar la un grad mai mic comparativ cu cei afectati de sindromul alcool-fetal. Abuzul de alcool in ultimul trimestru de sarcina afecteaza cresterea si dezvoltarea fizica si mentala a fatului, dar nu provoaca malformatii.
Efectele adverse ale consumului ocazional de alcool in a doua jumatate a sarcinii sunt rare. De vreme ce nu s-a constatat ca o anumita cantitate de alcool este sigura si pentru a exclude posibilitatea aparitiei unor malformatii sau a unor copii subdezvoltati se recomanda ca femeile insarcinate sa nu consume alcool.
Ar trebui consumate vitamine si suplimente minerale in timpul sarcinii?
Cateva studii au demonstrat scaderea malformatiilor la copii nascuti de mame ce au luat multivitamine si minerale in perioada preconceptionala si timpurie a sacinii. Pe de alta parte, studiile au aratat ca o cantitate excesiva de vitamina A (peste 10 000 UI/ zi) si vitamina D (peste 1000 UI zilnic) pot determina malformatii. Din acest motiv, Colegiul American de Obstetrica si Ginecologie a recomanadat ca in timpul sarcinii suplimentele de vitamina A sa nu fie administrate de rutina si in cantitate mai mare de 5000 UI pe zi. Trebuie mentionat ca suplimentele de beta-caroten, un precursor al vitaminei A, nu determina malformatii.
Femeile sunt atentionate sa nu consume ficat mai des de o data pe saptamana pe durata sarcinii datorita continutului crescut de vitamina A al acestuia. De asemeni, trebuie restrictionat consumul de medicamente pentru acnee si riduri deoarece continutul acestora este bazat in principal pe vitamina A. Aceste medicamente se recomanda a fi oprite cu cateva luni inainte de conceptie.Femeile ce doresc sa ramana insarcinate nu ar trebui sa faca abuz de vitamine si minerale. Cantitatile zilnice recomandate sunt afisate in tabelul 3.
Folosirea vitaminelor si suplimentelor minerale nu se recomanda de rutina in sarcina. Suplimentele de fier in doza de 30 mg/zi sunt recomandate femeilor din saptamana a douasprezecea de sarcina.
Tabelul 3: Cantitatile recomandate de vitamine si suplimente minerale
| Nutrient | Cantitatea recomandata |
| Proteine | 46 g |
| Vitamina A | 800 RE (4,000 UI) |
| Vitamina D | 10 mcg (400 UI) |
| Vitamina E | 8 mg (24 UI) |
| Vitamina K | 60 mcg |
| Vitamina C | 60 mg |
| Tiamina | 1.1 mg |
| Riboflavina | 1.3 mg |
| Niacin (acid nicotinic) | 15 mg NE |
| Vitamina B6 | 1.6 mg |
| Folati | 400 mcg |
| Vitamina B12 | 2 mcg |
| Calciu | 1,200 mg |
| Fosfor | 1,200 mg |
| Magneziu | 280 mg |
| Fier | 15 mg |
| Zinc | 12 mg |
| Iod | 150 mcg |
| Seleniu | 55 mcg |
Alte consideratii
Femeile ce intra in graviditate cu afectiuni precum diabetul zaharat, hipertensiunea arteriala, boli infectioase, fenilcetonuria (o boala genetica ereditara), care au nascut anterior un copil malformat sau care au istoric familial pentru malformatii sunt cele care ar trebui sa beneficieze de ingrijiri medicale preconceptionale. Inceperea unei sarcini in deplina stare de sanatate este cel mai benefic lucru atat pentru mama cat si pentru fat.