In lunile de vara, conditiile termice extreme generate de temperatura ridicata si de soarele arzator ne solicita mult corpul si il supun unor presiuni mult mai mari decat in mod obisnuit.
Acest lucru creste numarul riscurilor la care ne expunem si ne arata ca trebuie sa fim mai atenti cu verificarea periodica a starii noastre, pentru a putea afla si preveni din timp aparitia unor probleme de sanatate.
Una dintre metodele cele mai utile de diagnosticare a riscurilor care pot aparea este ecografia abdominala sau ultrasonografia, cum mai este cunoscuta in lumea medicala.
Ecografia medicala este o metoda imagistica medicala de diagnostic bazata pe ultrasunete, folosita pentru a vizualiza diferite structuri (ca muschi, tendoane, organe interne).
Ecografia permite deteminarea dimensiunilor, evaluarea structurii interne a organelor si evidentierea unor leziuni, pe baza imaginilor obtinute in timp real, frecventele folosite in scop diagnostic fiind intre 2 si 18 Mhz.
Ultrasunetele sunt unde sonore cu frecventa mai mare decat limita superioara a auzului uman (>20 kHertzi) care pot penetra un mediu si pot fi folosite pentru a masura caracteristicile undei reflectate, oferind detalii structurale interne ale mediului respectiv sau pentru a administra energie in mod tintit pe diferite organe si tesuturi.
Ecografia este folosita de mai bine de 50 de ani si a devenit una dintre cele mai larg utilizate unelte diagnostice in medicina moderna. Din punct de vedere tehnologic este ieftina si portabila, prin comparatie cu alte metode imagistice precum tomografia computerizata sau rezonanta magnetica nucleara.
Ecografia este si o metoda sigura deoarece nu utilizeaza radiatii ionizante mutagene, care pot duce la rupturi cromozomiale si favoriza aparitia cancerului.
Ecografia este utila multor ramuri medicale. In anestezie, ea permite ghidarea acului pentru injectarea anestezicelor local, langa plexurile nervoase. In cardiologie permite diagnosticul unor afectiuni precum insuficienta cardiaca (dilatarea unor compartimente ale inimii), valvulopatii (functia defectuoasa a valvelor inimii); medicina de urgenta foloseste ecografia pentru a confirma sau exclude urgente medicale de tipul tamponadei cardiace sau hemoperitoneului.
Imaginile ecografice ale organelor interne permit medicilor gastroenterologi si internisti diagnosticarea unor boli hepatice (ciroza, steatoza, cancer hepatic), pancreatice (chisturi, pancreatita cronica, tumori), biliare (calculi biliari, colecistita, colagiocarcinom), renale (calculi, tumori) sau splenice.
In ginecologie, ecografia permite vizulizarea si evaluarea uterului si ovarelor si afectiunilor acestora (ovar polichistic, fibrom uterin), iar in obstetrica permite monitorizarea dezvoltarii normale a fatului si detectia unor malformatii congenitale.
Medicii urologi pot diagnostica afectiuni, ca adenomul de prostata, pe baza ecografiei, iar neurologii pot evalua fluxul sanguin in artere de importanta majora (ex. carotide) la pacienti cu risc cardiovascular crescut.
Ecografia poate fi utilizata si in scop interventional, in ghidarea biopsiilor (prelevare de tesut din diferite organe), in evacuarea unor colectii sau injectarea unor substante cu scop terapeutic (antibiotice, citostatice), in tratamentul unor tumori prin energie termica tintita (ultrasunete de inalta energie), litotripsie (spargerea calculilor), tratamentul cataractei (facoemulsifiere) si chiar cu efect procoagulant.
Pregatirea pacientului pentru ecografie abdominala consta in post alimentar (inclusiv bauturi acidulate si cafea) cu cel putin 6 ore inainte de investigatie, astfel ca stomacul sa fie gol si continutul gazos intestinal sa fie redus, permitand vizualizarea adecvata. Este indicat sa se bea 1-1.5 litri lichide (apa plata, ceai).
Cu 24 de ore inainte, nu se consuma dulciuri, se evita alimente care pot fermenta (fructe, lapte), iar cina din ziua precedenta trebuie sa fie usoara si sa nu fie servita mai tarziu de ora 18:00-19:00
In cazul ecografiei pelvine, se recomanda consumul a 1 litru de apa plata intr-un interval de 30 minute, cu o ora inainte de investigatie; pacientul nu trebuie sa urineze, chiar daca exista aceasta senzatie, astfel vezica urinara va fi plina si va permite vizulizarea structurilor invecinate (prostata, uter, ovare).
Pe pielea abdomenului pacientului se va aplica un gel special care favorizeaza transmiterea ultrasunetelor. Ulterior se aplica si apasa usor transductorul pentru a se vizualiza imaginea zonei respective pe ecranul aparatului.
Transductorul este un dispozitiv care transforma un tip de energie in altul (in acest caz transmite ultrasunetele si receptioneaza ecourile folosind efectul piezoelectric).
Transductorul contine cristale de cuart, care isi schimba repede forma atunci cand se aplica curent electric.
Schimbarea rapida de forma sau vibratia acestor cristale produce unde sonore care se exteriorizeaza. Similar, cand undele sonore sau de presiune lovesc cristalele, acestea emit curent electric. Asadar, aceleasi cristale pot fi folosite pentru a trimite si receptiona unde sonore.
Transductorul este conectat la un computer (o unitate centrala de procesare), care realizeaza toate calculele si contine puterea electrica pentru transductor; exista butoane de control ale pulsului transductorului (care regleaza amplitudinea, frecventa si durata pulsurilor), un ecran pentru afisarea imaginilor, un dispozitiv de stocare a informatiilor, tastatura sau cursor si o imprimanta.
Ecografia este o investigatie nedureroasa, exceptie facand cazurile in care exista o afectiune (ex. calculi biliari, colecistita, pancreatita acuta) cand poate aparea disconfort sau usoara durere la apasarea unei anumite zone cu transductorul.
Din punct de vedere fiziologic, energia ultrasunetelor are doua efecte potentiale si anume: creste raspunsul inflamator si poate incalzi tesuturile moi.
Energia ultrasunetelor produce o unda de presiune mecanica prin tesuturile moi, putand duce la formarea de bule microscopice si distorsiunea membranelor celulare, modificand activitatea intracelulara si fluxurile ionice, dar aceste efecte sunt minore.
Totusi, ultrasunetele folosite la intensitate mare, pot provoca expandarea si colapsul unor colectii mici de gaz din fluidele sau tesuturile corpului, fenomen numit cavitatie. Acest fenomen nu se produce la nivelul de putere folosit de aparatura moderna in scop diagnostic.
Ecografia are si limite: nu penetreaza structurile osoase, calitatea imaginilor este slaba in cazul cand se interpune gaz intre transductor si organul de interes, datorita diferentelor extreme de impedanta acustica (ex. vizualizarea pancreasului dificila la cei cu balonare), adancimea de penetrare a ultrasunetelor este mai mica la pacientii obezi si deci acuratetea imaginii mai scazuta si limita de rezolutie este de 3 mm (nu poate detecta structuri mai mici de aceasta dimensiune).