Cu ajutorul procedurii cunoscuta sub numele de endoscopie gastrointestinala, medicul poate vizualiza interiorul mucoasei tractului digestiv.
Aceasta examinare se va efectua cu ajutorul unui instrument numit endoscop, un tub flexibi care are o camera mica de filmat la unul din capete.
Camera este conectata la un monitor pentru vizualizare directa. Endoscopul nu permite doar diagnosticarea bolilor fiind folosit si pentru tratamentul bolilor.
Pentru o examinare completa in conditii de siguranta, stomacul ar trebui sa fie gol. Bolnavul nu trebuie sa manance sau sa bea nimic inainte cu sase ore de efectuarea procedurii.
Inainte de programarea investigatiei, bolnavul trebuie sa informeze medicul legat de medicamentele pe care le utilizeaza, de alergiile pe care le manifesta si informatii despre alte potentiale boli.
Este important pentru medic sa cunoasca daca bolnavul sufera de probleme de sanatate cum ar fi boli cardiace sau pulmonare pentru ca examinatorul sa acorde o atentie deosebita acestor aspecte, in timpul procedurii.
1. Endoscopia digestiva superioara - Rareori apare sangerare si perforarea esofagului sau a peretilor stomacului. Alte complicatii care pot sa apara in cazul acestei investigatii sunt:
- batai severe si neregulate ale inimii
- aspiratie pulmonara - cand anumite materiale, particule (produse alimentare, corp strain) sau lichid (continut gastric, sange, saliva) patrund din gat in trahee.
- infectii si febra intermitente
- depresie respiratorie
- reactii ale sistemului nervos central ca urmare a sedarii nervului vag
2. Endoscopia digestiva inferioara (colonoscopia, sigmoidoscopia, enteroscopia) - desi mai putin intalnite, complicatiile posibile ale acestora includ:
- durere locala
- deshidratare (cauzata de excesul de clisme si laxative pentru pregatirea intestinului)
- aritmii cardiace
- sangerari si infectie
- perforarea colonului
- explozie in colon a gazelor, in timpul eliminarii polipilor
- depresie respiratorie (cauzata de sedarea excesiva a persoanelor cu boli pulmonare cronice).
Inainte de procedura, medicul ii va explica pacientului cum va decurge endoscopia, daca exista proceduri sau investigatii alternative si care ar fi complicatiile posibile rezultate din endoscopie.
Practicile variaza de la un medic la altul, dar pacientului i se va pulveriza in interiorul gatului o solutie cu anestezic si i se va oferi, probabil un sedativ si medicamente pentru ameliorarea durerii administrate intravenos.
Bolnavul va sta intins pe partea stanga, iar un endoscop flexibil i se va introduce prin gura in esofag, stomac si duoden. Procedura nu va interfera cu respiratia. Cei mai multi dintre pacienti experimenteaza un disconfort minim pe parcursul intregii proceduri.
Daca pacientul a fost sedat va fi mutat intr-o zona de recuperare pentru a se trezi. O data ce sedarea si-a incetat efectul. Este indicat ca bolnavul sa fie insotit de cineva, intrucat nu va avea voie in urmatoarele ore sa sofeze sau sa bea alcool cel putin o zi si este posibil sa se simta somnolent. Acasa, cel mai bine ar fi sa se poata odihni pe tot parcursul zilei.