Vitamina D - beneficii si riscuri

Generalitati

Vitamina D se gaseste in mai multe surse alimentare, cum ar fi pestele, ouale, laptele fortificat si uleiul din ficat de cod. Soarele contribuie in mod semnificativ la productia zilnica de vitamina D - 10 minute de expunere la soare intr-o zi este considerata o perioada suficienta pentru a preveni carentele de vitamina D. Termenul de vitamina D se refera la diferite forme ale acestei vitamine.

Forme ale vitaminei D

Doua forme ale vitaminei D sunt importante pentru oameni: ergocalciferolul (vitamina D2) si calecalciferolul (vitamina D3). Vitamina D2 este sintetizata de catre plante. Vitamina D3 este sintetizata de catre oameni atunci cand pielea este expusa la razele ultraviolete B ale soarelui (UVB). Unele dintre alimentele din comert pot fi imbogatite cu vitamina D2 sau D3.

Pentru ce avem nevoie de vitamina D?

Printre rolurile vitaminei D se numara:

- este esentiala pentru absorbita si metabolismul calciului si fosforului, care au diverse functii, in mod special in intretinerea sanatatii oaselor.
- este regulator al sistemuli imunitar.
- poate sustine sistemul imunitar in lupta unora dintre boli (cum ar fi raceala, de exemplu).
- reduce riscul dezvoltarii sclerozei multiple.
- poate avea un rol cheie in stimularea functiei creierului chiar si la varste inaintate.
- ajuta la mentinerea greutatii normale a organismului.
- reduce severitatea si frecventa simptomelor astmului si probabilitatea spitalizarii din cauza astmului.
- s-a demonstrat ca reduce riscul de aparitie a artitei reumatoide la femei.
- una dintre formele vitaminei D ar putea avea un rol important in protectia daunelor in cazul unui nivel scazut de radiatii.
- persoanele care au niveluri adecvate de vitamina D au un risc semnificativ mai mic de a dezvolta cancer, comparativ cu persoanele care au valori mai scazute ale acesteia. Deficienta de vitamina D este intalnita frecvent la bolnavii de cancer, indiferet de statutul lor nutritional.

Surse de vitamina D

- Alimente - Foarte putine alimente din natura contin vitamina D. Carnea de peste gras (cum ar fi somnul, tonul, macroul) si uleiurile din ficat de peste se numara printre cele mai bune surse. Cantitati mici de vitamina D se gasesc in ficatul de vita, branza si galbenus de ou. Vitamina D din aceste alimente are forma D3 si metabolitul 25 (OH)D3. Unele dintre ciuperci furnizeaza diverse cantitati de vitamina D2. Ciupercile care au niveluri ridicate de vitamina D2 au fost expuse la lumina ultravioleta.

- Expunerea la soare - Cei mai multi dintre oameni trebuie sa asimileze cantitatea necesara de vitamina D prin expunerea la razele ultraviolete ale soarelui: radiatiile cu o lungime de unda de 290-320 nanometrii penetreaza pielea descoperita si converteste cutanat 7-dehidrocolesterolul in previtamina D3, care se transforma in vitamina D3. Anotimpul, ora din zi, durata expunerii, stratul de nori, ceata si fumul, continutul de melanina din piele si protectia solara sunt printre factorii care afecteaza expunerea la radiatii ultraviolete, dar si sinteza de vitamina D.

Chiar daca pare surprinzator, latitudinea geografica nu prezice in mod hotarator nivelurile medii de ser 25(OH)D la populatie. Exista ample posibilitati de formare a vitaminei D (si de stocare in ficat si grasime) prin expunerea la soare in timpul primaverii, verii si toamnei, chiar si in cele mai nordice latitudini. Un cer complet noros reduce cu 50% energia ultravioleta a razelor solare (inclusiv cea produsa de poluarea severa). Radiatiile UVB nu patrund prin sticla, astfel incat epxunerea la soare printr-o fereastra nu determina producerea de vitamina D.

Produsele de protectie solara cu un factor de protectie solara (SPF) de 8 sau mai mare, blocheaza producerea vitaminei D de catre razele UVB. Se considera ca pielea sintetizeaza unele forme a vitaminei D chiar si atunci cand oamenii aplica pe piele produse de protectie solara. Factorii care afecteaza expunerea la radiatiile UV si cercetarile care sa clarifice timpul de expunere la soare necesar pentru a mentine nivelul adecvat de vitamina D fac dificila furnizarea unor orientari generale. Unii cercetatori sugereaza ca aproximativ 5-30 de minute de expunere la soare fara protectie solara a fetei, bratelor, picioarelor si spatelui, intre orele 10-15, de cel putin doua ori pe saptamana, este indeajuns pentru sintetizarea unei cantitati suficiente de vitamina D, iar utilizarea cu moderatie a solarelor de bronzat, ce emit 2-6% UVB, este de asemenea eficienta.

Persoanele care au o expunere limitata la soare trebuie sa includa surse bogate in vitamina D in dieta lor sau sa utilizeze suplimente pentru a atinge nivelurile recomandate ale acesteia.

- Suplimente nutritive - Sub forma de suplimente sau alimente fortificate, vitamina D este disponibila in doua forme: D2 sau ergocalciferol si vitamina D3 sau colecalciferol, care difera chimic doar intr-o parte a lantului lor structural. Vitamina D2 este fabricata prin radierea uv a ergosterolului in drojdie, iar vitamina D3 este fabricata prin iradierea 7-dehidrocolesterolului din lanolina si prin conversia chimica a colesterolului. Cele doua forme au fost tratate in mod egal ca urmare a capacitatii lor de a vindeca rahitismul, de a stimula metabolismul.

Riscurile pentru sanatate ale consumului excesiv de vitamina D

Toxicitatea vitaminei D poate provoca simptome nespecifice, cum ar fi anorexie, scaderea in greutate, poliurie si artimii cardiace. Mai grav, acest lucru poate ridica nivelurile de calciu din sange, fapt ce poate duce la calcifiere tisulara si vasculara, cu afectarea ulterioara a inimii, vaselor de sange si rinichilor.

Utilizarea suplimentelor de calciu (100mg/zi) si vitamina D (400 UI) de catre femeile aflate la postmenopauza a fost asociata cu o crestere de 17% a riscului aparitiei de pietre la rinichi, peste 7 ani. Expunerea excesiva la soare nu determina toxicitate a vitaminei D, intrucat caldura sustinuta la nivelul pielii fotodegradeaza previtamina D3 si se formeaza vitamina D3. In plus, activarea termica a previtaminei D3 in piele da nastere la diverse forme de non-vitamina D care limiteaza formarea de vitamina D3 in sine.

Unele tipuri de vitamina D3 sunt transformate in forme inactive. Aportul de vitamina D din alimentele care au valori ridicate ale acestei vitamine, putin probabil sa provoace toxicitate. Exista sanse mai mari ca toxicitatea sa apara in urma consumului unui aport exagerat de suplimente alimentare sau nutritive care contin vitamina D.

Concluzie

In ciuda numelui sau, vitamina D nu este o vitamina, ci un hormon sau prohormon. Expunerea la soare este cea mai importanta sursa naturala de vitamina D. Organismul foloseste vitamina pentru a absorbi calciul de care are nevoie pentru a construii si mentine oasele sanatoase. Scurte explozii de expunere la soare pot permite, de obicei, organismului sa produca toata vitamina D de care are nevoie pentru ziua respectiva.

Unele persoane, inclusiv persoanele in varsta sau cele cu probleme ale rinichilor sau ficatului, pot fi expuse riscului de a devenii deficitare de vitamina D. Ele pot lua in considerare consumul mai multor alimente care contin vitamina D sau luarea unui supliment. Cand expuneti pielea la soare, este esential sa luati in considerare riscul de cancer de piele. Oamenii ar trebui sa evite sa-si lase pielea sa arda.