Fumatul si sistemul digestiv

Vezi galerie foto

Fumatul este un factor de risc important pentru numeroase boli, unele dintre ele potential fatale, inclusiv cancerul de plamani, esofag, stomac, emfizemul pulmonar, bronsita cronica, arterita si afectiunile cardiace.

Fumatul este direct raspunzator pentru unele modificari importante ale functiilor unor organe si sisteme ale organismului uman, inclusiv sistemul digestiv.

Acest lucru poate avea consecinte grave asupra sistemului digestiv, deoarece acesta este cel care transforma alimentele in substante nutritive de care organismul are nevoie pentru a supravietui.

Estimarile curente indica faptul ca la nivel mondial, aproximativ o treime din adulti fumeaza.

In prezent, exista tendinta ca barbatii sa fumeze mai putin, in timp ce femeile si adolescentii de ambele sexe par sa fumeze mai mult decat in deceniile anterioare.

Efecte daunatoare

S-a demonstrat faptul ca fumatul are efecte daunatoare asupra fiecarui segment al sistemului digestiv, contribuind la unele dereglari comune, de genul arsurilor gastrice si esofagiene sau a ulcerelor tubului digestiv.

De asemenea, fumatul mareste riscul de aparitie al bolilor inflamatorii intestinale cronice si posibilitatea aparitiei litiazei biliare (pietre la nivelul vezicii biliare).

Fumatul afecteaza ficatul, prin schimbarea modului in care acest organ metabolizeaza medicamentele si alcoolul, pentru a le face netoxice pentru organism.

Daca ar fi sa luam in calcul numai bolile pe care le poate cauza tubului digestiv sunt suficiente motive care sa convinga un individ cu inteligenta normala sa inceteze fumatul.

Afectarea esofagului

Pirozisul (arsurile gastrice) este extrem de frecvent printre oamenii societatii moderne.

Arsurile gastrice se produc atunci cand sucurile gastrice acide care se produc normal in stomac, reflueaza in esofag - segmentul de tub digestiv care face legatura dintre cavitatea bucala si stomac.

In mod normal, in partea de jos a esofagului exista un muschi sub forma de inel (sfincterul esofagian inferior), care actioneaza ca o supapa, lasand circuitul alimentelor posibil doar dinspre cavitatea bucala spre stomac, nu si invers.

Astfel, secretia acida din stomac nu poate trece inapoi catre esofag, a carui mucoasa nu rezista la actiunea acida a sucului gastric.

Fumatul, scade puterea de contractie a acestui muschi esofagian, facand posibila trecerea sucului gastric acid in esofag, mai ales atunci cand creste presiunea in stomac, cum se intampla in obezitate, tuse, constipatie, mese prea abundente, exces de bauturi gazoase, etc.

Prin acest mecanism, mucoasa esofagului se inflameaza, aparand boala numita esofagita de reflux.

In evolutia ei, aceasta poate sa duca la sangerari sau chiar la cancer al esofagului.

Fumatul pare sa favorizeze refluxul biliar de la nivelul duodenului in stomac, astfel incat continutul gastric sa fie cu atat mai daunator mucoasei esofagului.

Dar, in afara de mecanismul descris, fumatul poate afecta esofagul direct, favorizand aparitia cancerului esofagian.

Ulcerul gastric sau duodenal

Ulcerul reprezinta aparitia unei "eroziuni" la nivelul mucoasei (foita de celule care captuseste tubul digestiv) stomacului sau duodenului.

Exista numerosi factori de risc in aparitia ulcerului gastric sau duodenal:

- abuzul de alimente prea calde sau reci

- consumul de condimente (piper, usturoi, ardei iute, etc)

- alcoolul, cafeaua

- unele medicamente (tip aspirina, prednison, etc) luate timp indelungat

- mesele la ore neregulate

- stresul

- fumatul

Cercetarile au aratat ca nefumatorii fac mai rar ulcer decat fumatorii, iar sansa de vindecare a ulcerului este mai mare la nefumatori, la fel si riscul de aparitie a complicatiilor sau disparitia simptomelor cu tratament sau regim alimentar.

Mecanismele prin care fumatul duce la aparitia ulcerului gastric sau duodenal nu sunt pe deplin lamurite.

De exemplu, unele cercetari sugereaza faptul ca fumatul poate creste riscul infectarii unei persoane cu bacteria Helicobacter pylori (H.pylori este un factor de risc important pentru ulcer), cele mai multe cazuri de ulcer gastroduodenal fiind asociate cu prezenta acestei bacterii.

Acidul clorhidric din sucul gastric este, de asemenea, un factor de risc important in producerea ulcerelor.

In mod normal, cea mai mare parte a acestui acid este neutralizat prin amestecul cu alimentele pe care le consumam, ajutand la digestia lor.

Sucul gastric acid care nu a fost neutralizat dupa digestia alimentelor in stomac, trece in duoden (urmatorul segment al tubului digestiv de dupa stomac) si este repede neutralizat de bicarbonatul de sodiu produs de pancreas.

Fumatul stimuleaza secretia de acid gastric dar si scaderea cantatii de bicarbonat secretate de pancreas.

Fumatorii, sunt mult mai predispusi sa dezvolte ulcer, in special duodenal, vindecarea rapida este mai putin probabila, la fel raspunsul la tratament cu disparitia simptomelor.

Afectarea ficatului

Ficatul este un organ important care indeplineste multe functii.

Ficatul este raspunzator de metabolizarea anumitor medicamente, a alcoolului si a altor substante toxice pe care le transforma in substante netoxice, eliminate din organism prin intermediul materiilor fecale sau renal.

Fumatul modifica capacitatea ficatului de a transforma aceste substante, in unele cazuri, acest lucru putand influenta cantitatea de medicamente necesara pentru tratarea unei boli astfel: scaderea capacitatii ficatului de metabolizare a medicamentelor, le face sa persiste netransformate mai mult timp in organism, existand pericolul de acumulare cu aparitia de efecte toxice.

Efectele fumatului asupra modului in care ficatul prelucreaza medicamentele dispar si ele odata cu incetarea fumatului.

Se pare de asemenea ca fumatorii fac mai frecvent litiaza biliara decat nefumatorii.

Unele efecte ale fumatului la nivelul sistemul digestiv par sa fie de scurta durata.

Efectul fumatului asupra productiei de bicarbonat a pancreasului dureaza circa o jumatate de ora, dupa care productia de bicarbonat devine normala.