Mononucleoza infectioasa

boala infectioasa acuta si benigna provocata de virusul epstein-barr, virus ADN, din familia herpesvirusurilor.
Transmisia virusului, slab contagioasa, se face, in principal, prin intermediul salivei, de unde si denumirea de boala sarutului data uneori mononucleozei infectioase. Aceasta afecteaza mai ales adolescentii si adultii tineri.

Simptome si semne - Incubatia dureaza intre doua si sase saptamani. De cele mai multe ori, boala debuteaza printr-o febra (intre 38 si 39C), insotita de dureri de cap, de oboseala intensa (astenie) si de angina rosie. Ganglionii limfatici axiali si inghinali sunt inflamati, ca si cei ai gatului, care pot stanjeni deglutitia, chiar si respiratia volumul splinei creste. Uneori se declara un icter. Pot surveni si forme mai grave care comporta atingeri meningeene sau nervoase.

Diagnostic si tratament - Diagnosticul se realizeaza pe baza examenului clinic si prin punerea in evidenta pe frotiul sangvin a cresterii numarului si volumului limfocitelor. Diagnosticul poate fi confirmat printr-un examen serologic (testul lui Paul-Bunnell-Davidsohn, M.N.I.-test) care verifica prezenta anticorpilor specifici.
Vindecarea intervine, in general, spontan, dar astenia poate persista mai multe luni. Administrarea de ampicilina (penicilina) poate antrena o eruptie cutanata si agravarea simptomelor. Repausul si antipireticele (care duc la scaderea febrei) sunt indicate.