Inlocuire valvulara

Ablatia chirurgicala a unei valvule cardiace defectuoase urmata de punerea unei proteze. Oricare dintre cele patru valvule cardiace (valvula aortica, valvula mitrala, valvula pulmonara, valvula tricuspida) poate beneficia de aceasta operatie.

Indicatii -O inlocuire valvulara se efectueaza atunci cand valvula este foarte alterata, cand nu-si mai poate indeplini corect rolul si cand antreneaza simptome alarmante (jena respiratorie, gafaiala) sau cand poate da nastere unor complicatii grave. Inlocuirea valvulara este indicata mai ales in bolile valvulare congenitale sau dobandite ca urmare a unui reumatism articular acut, a unei ischemii (oprirea aportului sangvin) etc. Alegerea intre valva mecanica si bioproteza depinde de varsta pacientului, de valvula de inlocuit si de o eventuala contraindicatie la un tratament de lunga durata cu anticoagulante.

Tehnica -Acest act de chirurgie grea se practica sub anestezie generala si dureaza intre doua si patru ore. Intai este incizata pielea toracelui, apoi este sectionat sternul. Pacientul este bransat apoi la o masina cord-pulmon, iar inima sa este "oprita" (pusa in fibrilatie ventriculara, de exemplu prin racire). Chirurgul deschide inima, repereaza valvula defecta, o indeparteaza si o inlocuieste cu valva de substitutie aleasa fixand-o cu vreo douazeci de puncte de sutura de inelul valvular. Apoi inchide inima si o defibrileaza electric. Masina cord-pulmon este debransata, peretele toracic suturat.

Supraveghere -Dupa operatie, in absenta complicatiilor, spitalizarea nu dureaza decat cateva zile. Supravegherea postoperatorie este stricta si comporta o convalescenta cu reeducare de cateva saptamani. Ea urmareste starea generala a celui operat si buna functionare a valvulei, apreciata mai ales prin examenul eco-Doppler cardiac. Supravegherea ulterioara, regulata, comporta efectuarea acestui examen o data pe an.
In caz de interventie dentara, bolnavul trebuie sa previna stomatologul asupra starii sale: atunci ii este recomandat un tratament preventiv cu antibiotice cu scopul de a evita orice risc de endocardita (inflamatie a endocardului de origine infectioasa). In sfarsit, in ce-i priveste pe purtatorii de valva mecanica (proteza), trebuie, in plus, sa fie supravegheata eficacitatea tratamentului anticoagulant. Un subiect care a suferit o astfel de interventie chirurgicala poate, ca regula generala, sa-si reia existenta si activitatile normale daca interventia a avut loc inainte ca leziunea valvulara sa fi avut un rasunet semnificativ asupra functiei cardiace.