Betablocant

Medicament capabil sa se opuna anumitor efecte ale catecolaminelor (adrenalina, noradrenalina, dopamina) organismului.

Indicatii si contraindicatii - Betablocantul, pe durata indelungata sau ca urgenta, este indicat in hipertensiunea arteriala, angorul, tulburarile de ritm cardiac, infarctul miocardic si prevenirea mortii subite dupa un infarct, precum si migrenele si algiile fetei (sindrom dureros specific fetei). Glaucomul (hipertensiunea intraoculara) poate, de asemenea, sa fie tratat cu betablocante. Contraindicatiile, variabile de la un produs la altul, trebuie sa fie respectate in mod absolut de catre subiectul invarsta: bloc auriculoventricular (incetinirea conductiei influxurilor electrice intre auricule si ventricule), insuficienta cardiaca nestapanita printr-un tratament, bradicardia (incetinirea ritmului cardiac) importanta, arterita, sindromul lui Raynaud (tulburare circulatorie a mainilor evoluand prin crize). Aceste medicamente sunt administrate mai ales pe cale orala, uneori pe cale injectabila, in caz de urgenta. Impotriva glaucomului sunt disponibile anumite produse sub forma de colir.

Efecte nedorite - Unele din ele sunt benigne: tulburari digestive (dureri de stomac, greturi, vome, diaree), astenie, insomnie si cosmaruri, sindromul lui Raynaud si parestezii (furnicaturi) ale mainilor si picioarelor, eruptie cutanata. Alte efecte sunt mai grave: bloc auriculoventricular, bradicardie, cadere a tensiunii, insuficienta cardiaca, criza de astm, hipoglicemie (mai ales la diabeticii tratati cu hipoglicemiante), impotenta. In plus, trebuie supravegheata asocierea cu alte medicamente antiaritmice si sa nu se intrerupa vreodata in mod brusc un tratament cu betablocante, deoarece aceasta poate provoca un infarct la persoanele atinse de angor.