Problema

Buna ziua .Numele meu este Delia am 17 ani...si ma simt epuizata din punct de vedere moral.Nici nu stiu de unde sa incep.
In primul rand ma simt bucuroasa ca am gasit in sfarsit un psiholog online.Imi doream sa merg la un psiholog insa nu am o posibilitate financiara stralucita,asadar nu imi permit.Cred ca nu sunt singura persoana care se bucura de bunavointa dumneavostra de a da sfaturi online gratuite.Mai rar!Multumim!
Problema mea este ca sunt epuizata moral datorita unor probleme adunate.Nu este una singura.Sa-mi descriu putin viata. Mama si tatal meu au divortat cand eu aveam 3 ani datorita infidelitatii tatalui meu.Asta pentru mine nu a fost dureros in momentul acela..deoarece eram mica,nu constientizam prea multe,insa in timp a devenit..deoarece la serbari si evenimente era prezenta doar mama ,iar alti copii erau inasotiti de ambii parinti.Vreau sa mentionez ca tatalui meu nu ii pasa de mine, nu plateste pensie alimentara .Ma suna de sarbatori si ziua mea si atat,lucru care ma face sa ma simt prost deoarece uneori mi-as dori sa vorbesc cu el,sa-i cer sfaturi,sau pur si simplu sa fie acolo.Nici din partea bunicilor din partea lui nu am simtit niciodata iubire.Toata iubirea a fost indreptata spre verisorul meu.Bunicul meu a murit si acuma bunica vorbeste cu mine doar cand o sun eu. La varsta de 7 ani a murit unchiul meu(fratele mamei) de care eram foarte atasata ,iar acest lucru a fost o alta lovitura in psihicul meu. Din cauza acestora mama a fost putin mai rece,nu a fost niciodata genul de mama care sa am dragaleasca si sa imi amineasca cat de mult ma iubeste,ba din contra ma critica cu fiecare ocazie motic***au-mi ca"ea e cel mai mare si mai sincer critic al meu" , insa pe mine ma afecta foarte tare inca din copilarie faptul ca nu ma simteam acceptata de propria mama in conditiile in care tatal meu cu siguranta nu ma dorea.Ea s-a straduit totusi sa nu imi lipseasca niciodta nimic si s-a sacrificat de fiecare data sa am toate conditiile si tot ce imi doresc la modul ca nu a existat excursie sau tabara in acre sa vreau sa maerg si ea sa nu ma trimita ,pregatiri,calculator si tot ce are nevoieun copil si un adolescent.Mai taziu mama s-a recasatorit si a mai facut o fetita.Diferenta dintre noi este destul de mare,de 11 ani,iar datorita faptului ca a avut multe probleme in timpul saricnii,a sufetir si a plans mult,sora mea este hiperactiva si foarte mofturoasa,mama nealintand-o deloc,ba din contra chiar este dura cu ea. A divortat iar acu 3 ani datorita infidelitatii din nou si a scandalurilor pe care noul sot i le facea,in schimb au ramas prieteni si el se ocupa de cresterea surorii mele ,plantind astfel pensie alimentara ,in limita posibilitatilor,si luand-o pe sora mea in weekenduri.Mi-as fi dorit sa se intereseze si tatal meu al fel de mine. De cand a nascut-o pe sora mea si pana in prezent,din 3 in 3 zile eu stau cu ea cand e mama la serviciu,deoarece altcineva nu are cine.Ma streseaza de fiecare data,nu prea ma impac bine cu ea.Eu sunt putin mai plinuta lucru care ma face sa ma vad foarte urata.Mama inca ma critica mereu si cu fiecare ocazie imi spuna ca sunt grasa chiar ajunge ma jicneasca cu cuvinte gen "vaca ".Intr-adevar nu sunt o persoana mbitioasa dar nu inteleg de ce nu ma accepta asa cum sunt.Imi doresc foarte mult sa slabesc mai ales sa ii demonstrez ei ca pot sa fiu si sp***a.Imi doresc sa arat bine,mai ales adolescenta fiind. Am un prieten de2 ani de zile.Aici e putin mai complicat.Nu prea sunt acceptata de parintii lui,lucru care ma face sa ma intristez foarte tare deoarece simt ca nu sunt acceptata de nimeni,cu exceptia lui.Este un copil cu note mult mai bune ca mine,este sportvi de performanta,arata bine,este de aceeasi varsta cu mine.Este sensibil si ma iubeste foarte mult,insa pana sa fiu eu el nu prea avea viata sociala.Era doar cu invatatul,a fost sef de promotie la scoala generala.S-a atasat foarte mult de mine,insa asta mi se pare o problema in momentul de fata deoarece este exagerat din unele puncte de vedere.Daca plec cu mama in vacanta o saptamana plange din prima seara in care plec pana in ultima.nu suporta sa stam despartiti fizic.Ar sta cu mine non stop.Daca ii spun ca vreau sa ma duc acasa sa ma uit la un film sau pur si simplu am chef sa stau acasa,se supara,si imi motiveaza ca pentru el nimic nu e mai important decat mine,decat sa stea cu mine si ca eu cum sa gasesc un film mai important ca el?Vine cu mine pricunde chiar si la pensat iar daca sunt intr-un grup ma urmareste ca si cum ar fi umbra mea chiar si la baie.Am discutat cu el si am incercat sa-i explic ce nu imi convine,insa a inteles pe moment dar cu timpul au aparut mereu probleme si motive care sa ma tina langa el.Intai a fost o perioada grea pentru el pentru ca parintii lui vroiau sa divorteze si i-am fost alaturi,el ac***a nevoie sa stea cu mine cat mai mult.Din fericire acest lucru nu s-a intamplat.Iar acum are o problema de santate si mi spune acelasi lucru:ca are nevoie sa stea cat mai mult cu mine.Din cauza faptului ca vrea sa stam cat mai mult noi 2 am fost marginalizati ,mai ales eu din colectiv.Nu mai suntem invitati la petreceri sau la iesiri prin oras,lucru care ma afecteaza.Sunt genul de persoana care simt nevoia sa fiu inconjurata de multa lume,imi doresc sa fiu in centrul atentiei ,chiar daca nu reusesc.Ce sa ma fac cu el? Are de 3 ani o durere de cap mai ales de tampla dreapta foarte puternica, cu presiune.Nu a fost non stop intotdeauna durerea,insa de vreo 6 lui durerea este non stop.El a avut un accident cu ATV ul acu 4 ani si a cazut in cap,insa si-a revenit,a facut Rmn-ul dupa 2 ani de la accdicent si acu cateva luni.Ambele au iesit impecabile.La cap csi coloana nu are nimic.In schimb el simte o presiune continua si o durere ingrozitoate,fac\\pt care il face sa fie depresiv.Eu stanfoarte mult cu el,ma deprima si pe mine foarte tare.Pe langa problemele mele,le mai suport si pe ale lui.Iar asta ma termina moral.Acuma el crede ca motivul pentru care este asa este datorita faptului ca a avut si el multe probleme in timpul vietii si a tinut in el multa incarcatura emotionala.Nu s-a putut exterioriza iar toate aceste lucruri ies acuma la suprafata dandu-i durerea.Un doctor de la Cluj i-a spus ca are o dereglare de magneziu si o lipsa accentuata de magneziu,.Prietenul meu considera ca tot din cauza stresului.I-a tratament foarte spump pentru acest lucru si face o injectie pe saptaman timp de 3 luni.A tecut de jumatatea tratamentului,insa nu a simtit nicio imbunatarire. Merge la psiholog insa nici asta nu il ajuta decat pe moment,in rest este mereu depresiv.A fost la un Psihiatru,i-a dat niste pastile de depresie pe care trebuie sa le is 3 saptamani.Abia a inceput sda le ia deci nu stie dacao sa functioneze sau nu..el spera.Iar ultimul motiv plauzibil ar fi ca are un nerv la ceava care apasa pe coloana si ii da durerile.A inceput sa faca masaj in locul respectiv si in Noiembrie o sa vina o doamna din strainatate la noi in Bacau,care a mai fost iar oamneii sunt multumiti de ea. Ea face masaj si lucreaza cu energiile insa este foarte scupma.Toate astea i-au costat foarte mult pe parintii lui.Parintii lui sunt dependenti de ele l ac***a in vedere ca a fost \\ca o menaja in casa.Il foloseau si nu inteleg de ce.Il suna mereu cand e pe afara fara niciun motiv fapt ce il streseaza si mai tare.El a fost operat in primavara de bride intestinale si i-a facut anestezie totala.Dupa acea anestezie i-au inceput durerile.Oare poate fi si din acea cauza? I-ar fi putut declansa durerea acea anestezie,sau are vreo legatura? Daca stiti ce ar putea avea va rog sa-mi spuneti.Il iubesc prea mult. V-am spus si despre problemele lui deoarece problemele lui sunt si ale mele si contribuie foartemult la depresia pe care o am eu.Zilele recute am crezut ca am ramas insarcinata.Aveam de gand sa-mi iau un test iar daca acesta arataca sunt insarcinata aveam de gand sa ma sinucid.Din fericire ieri mi-a venit ..a fost doar o dereglare.ma simt epuizata simt ca sunt ptea multe.Toate probleme din viata mea m-au facut dereglata emotional.Nu mai am energie is nici pofta de viata,nu mai am incredere in mine am impresia ca sunt grasa si urata.Dintotdeauna m-am considerat maio jos descat ceilalti din jurul meu.Chiar daca fata de unele persoane nu aveam motiv.Am sa va rog sa ma scuzati daca am scris prea mult dar am vrut sa imi cunoasteti cat mai bine problemele pentru a ptea sa-mi dati un sfat cat mai bum.Va rog frumos sa ma ajutati cu un sfat si sa imi scpuneti daca va ganditi la ce ar putea sa aiba prietenul meu.Nu mai vreau suparari si depresii.Va multumesc foarte mult anticipat.Cu respect Delia.