Infertilitatea masculina

Frecventa infertilitatii masculine

Infertilitatea masculina este responsabila in 30-40% dintre cazurile de sterilitate conjugala, ceea ce dovedeste ca in cazul unei sterilitati trebuie sa fie supus investigatiilor “întregul” (cuplu, barbat, femeie) si nu numai un singur segment: femeia. În peste 80% din cazurile de sterilitate masculina, un protocol de exploatare serios va permite evidentierea unui factor etiologic precis, iar un tratament specific adaptat poate aduce sanse rezonabile de succes. Responsabilitatea masculina in cazul unei sterilitati este usor de recunoscut cu ajutorul unor examene simple, precum testul post-p***atal si spermograma.

dorintapaterna[sursa foto]

Factori de risc

Factori de risc recunoscuti pentru afectarea fertilitatii masculine sunt:

* Temperatura scrotala crescuta (boli febrile, sauna, bai fierbinti);
* Alcool in exces, droguri, fumat;
* Expuneri profesionale la insecticide, pesticide, solventi organici;
* Interventii chirurgicale inghino-scrotale (ex. hernie inghinala) sau criptorhidie;
* Boli cronice (renale, tiroidiene, consumptive, diabet, neuropatii);
* Boli cu transmitere sexuala in antecedente;
* Medicamente – sulfasalazina, colchicina, steroizi anabolizanti sau alti hormoni sexuali, unele antihipertensive sau antidepresive, cimetidina, chimioterapice etc.

Cum se depisteaza infertilitatea masculina

Factorul masculin este relativ frecvent depistat in ultimul timp, atat datorita unei ponderi semnificative in etiologia infertilitatii cuplului, cat si adresabilitatii mai mari si combaterii unor prejudecati.

Spermograma este investigatia standard pentru evaluarea partenerului masculin si este suficienta in cazul unui rezultat normal. O interpretare corecta trebuie sa estimeze atat caracteristicile lichidului seminal, concentratia si mobilitatea spermatozoizilor, cat si aspectele de morfologie ale acestora..

Identificarea unui factor masculin responsabil in infertilitate necesita efectuarea unei anamneze corecte si aprofundarea investigatiilor.

Despre spermograma si valori considerate normale

In ultimii ani, criteriile OMS referitoare la morfologie tind sa fie inlocuite cu clasificarea Kruger, caz in care se considera normala o spermograma cu peste 4% forme normale.

O spermograma anormala se poate datora unor factori conjuncturali aparuti in ultimele 2-3 luni. Un episod febril poate afecta major parametrii spermatici, iar variabilitatea zilnica a acestora nu este nici ea de neglijat. Din aceste motive, in cazul unei spermograme anormale, diagnosticul se pune dupa cel putin o repetare a spermogramei peste un interval de minimum 4 saptamani.

Numarul de spermatozoizi considerat compatibil cu fecunditatea a variat de la 80 de milioane /ml (Moeneh, 1930) la 20 milioane / ml (articolele actuale). In functie de perioada de abstinenta la un singur subiect pot exista variatii de 15-80 milioane / ml.

Investigatii suplimentare

Investigarea suplimentara presupune, pe langa spermograma: spermocultura, biochimia spermei, dozari hormonale (FSH, LH, testosteron, prolactina) si indrumarea catre un urolog. Acesta poate recomanda, in functie de examenul genital, si alte teste (culturi din sperma sau secretie uretrala, ecografie testiculara, deferentografie, biopsie testiculara); se pot depista cauze locale inflamatorii sau tumorale, uneori asimptomatice, dar foarte grave (cancer testicular).

infmasc[sursa foto]

Pentru alterari spermatice foarte severe sau azoospermie, este utila si o evaluare genetica – testarea pentru microdeletii ale cromozomului Y si cariotip. Dintre cauzele depistabile, doar disfunctiile hormonale pot beneficia de tratament specific cu impact pozitiv asupra fertilitatii. Varicocelul continua sa fie o etiologie controversata (fiind prezent si la 10-15% dintre barbatii fertili); studiile efectuate sunt discordante si in privinta beneficiului tratamentului chirurgical. Desi aparent aceste investigatii ar trebui sa contureze o conduita mai specifica, realitatea este ca, in majoritatea cazurilor, nu se poate identifica o cauza.

In infertilitatea masculina, singurul tratament care si-a demonstrat eficienta este reproducerea asistata medical. Toate incercarile de tratamente cu hormoni, vitamine, aminoacizi, antioxidanti etc. s-au dovedit ineficiente in acest caz.

Tipuri de infertilitate masculina

OMS descrie 5 tipuri de infertilitate masculina: (sursa: Gineco.ro nr. 3/2006)

Infertilitatea de cauza mecanica (0,3-7%) include:

a) disfunctiile erectile;

b) disfunctiile ejaculatorii;

c) disfunctiile p***atale

Azoospermia (0,9-16%) , include:

d) insuficenta orhitica secundara (azoospermia de cauza pre-testiculara);

e) insuficenta orhitica primara (azoospermia de cauza testiculara);

f) cauzele obstructive(azoospermia de cauza post- testiculara)
Infertilitatea imunologica (3,4 – 25%) – anticorpii antispermatici
Anomalii ale calitatii spermei (23-48%) –oligoastenospermia

Disfunctii ale spermei (0-25%) – spermograma este normala, dar exista disfunctii oculte ale spermatozozilor


Oligospermia si combinatia oligoastenospermia

Este ce mai frecventa caza a infertilitatii masculine, iar la originea ei pot sta: criptorhidia, varicocelul, infectiile cronice, autoimunizarile, cauze hormonale, cauze genetice, cauze nervoase, cauze metabolice si nutritionale (diabet, obezitate, hiperlipemie, ciroza, abuz de alcool, tutun, medicamente, neurotrope, mari carente alimentare) si oligoastenospermie de cauza necunoscuta: în procent de 20%.

Au etiologie complexa sau obscura si rezultatele terapeutice sunt putin incurajatoare. Scaderea numarului spermatozoizilor se insoteste de obicei de scaderea mobilitatii si de cresterea de forme patologice, formand entitatea cunoscuta sub denumirea de oligo-asteno-teratospermie.

Azoospermia

Azoospermiiile, mai putin frecvente decat oligospermiile sunt de doua feluri: secretoare si excretoare. Azoospermiile secretoare se caracterizeaza prin oprirea maturizarii celulelor germinale sau prin lipsa lor. Testicolele sunt hipotone si micsorate de volum. In ejaculat exista celule germinale imature. Azoospermiile excretoare sunt detreminate de procese obstructive bilaterale, situate la nivelul epididimului si al canalului deferent. Cele unilaterale sunt cauzele oligospermiilor. De cele mai multe ori este vorba de sechele infectioase locale (gonococice, tuberculoase, etc) sau generale. Infectiile se propaga descendent pe cale hematogena sau limfatica si se localizeaza cu predilectie in epididim.

Teratospermii si necrospermii: teratospermiile sînt o parte asociate unui varicocel. În majoritatea cazurilor, cauza ramîne necunoscuta.

Azoospermia (absenta spermatozoizilor la doua examinari repetate) este legata fie de obstructia cailor excretoare, fie de atingere testiculara secretoare.

Alti factori de sterilitate: excesul de volum ejaculat (peste 5 ml), tulburari ale p***atului (5% din cazurile de sterilitate), ejaculare precoce, ejaculare retrograda, insa 30% din sterilitatile masculine ramîn total inexplicabile.

cuplu[sursa foto]

Problema psihica

Mai ales in Romania, unde problema infertilitatii in general este aproape un tabu, un barbat care descopera ca el este cel infertil in cuplu poate trece tacut prin multe stadii ale unei depresii. Imposibilitatea de a actiona, sentimentul de a isi frustra partenera de posibilitatea maternitatii sunt foarte-foarte greu de suportat. Trebuie sa amintim si ca mult prea des in mentalul colectiv romanesc un barbat infertil este considerat un barbat impotent si, in ciuda absurditatii acestei ipoteze, psihicul sau poate fi este grav afectat. Se pot constata diverse manifestari, barbatul infertil se poate inchide in el, poate deveni depresiv si tacut, poate renunta sa mai lupte, poate chiar sa-i propuna sotiei divortul. Femeia aflata langa el trebuie sa fie indeajuns de puternica sa-l sustina, sa-l inteleaga si impreuna sa incerce sa rezolve problema.

Infertilitatea masculina este cu atat mai dureroasa cu cat nu exista tratamente cu eficienta demonstrata, singura cale de rezolvare (nu a infertilitatii, ci de obtinere a unei sarcini) fiind fertilizarea in vitro cu icsi. Iar in cazul cu zero spermatozozizi – azoospermia – se mai adauga si trauma atat fizica cat si psihica a biopsiei testiculare, cu si mai putine sanse teoretice de reusita. p.s: Scrie pe Google cuvintele ''''infertilitate masculina'''' si gasesti mai multe articole. Sanatate!!!