MAMA..SAU...FEMEIE?

Povestea mea e complicata....cel putin asa o vad eu in strarile depresive care le am...am 27 ani...in urma cu 8 ani,,,ambii parinti au decedat....eram un copil...am ales drumul familiei...mi-am intemeiat o familie....am facut o fetita minunata ...insa...problemele au fost atat de multe....sotul meu...un don juan....un golanas de cartier....pentru care am luptat amar de ani sa il indrept...oarecum am reusit....viata mea cu el nu a fost rea...ci trista...dupa 9 ani de casnicie sa indragostit de o femeie....tocmai cand ne era mai bn...eram in strainatate...viata buna...copilul langa noi....dar eu am cedat si am plecat...numai era locul meu acolo....inima lui era alta...il incurcam...asa ca am luat fata si am venit in romania....cateva luni de depresie....am simtit ca viata mea acolo s-a sfrasit...insa...la o jumatate de an...am cunoscut un b....despartit si el...cu un copil in crestere....am zis e f bine....amandoi avem copii...relatia a mers minunat....mai putin cand era vb de copii....daca ar fi zis ceva de fata inebuneam....simteam ca vreau sa mor....in gandul meu...sufeream ..fata stiam ca nu va putea sa il iubeasca ...isi iubea tatal mult...poate multi ma judeca dar casnicia nu am povestito toata...pe scurt inselata mereu si nu iubita pe deplin...deci...revin...asa ca am ramas cu acel b...nu vroiam sa o iau pe cai gresite vroiam un tata la fata mea...pt ca tatal ei numai venea...suna catepdata mai trimetea cate ceva dar nu venea sa o vada...spuneam in mintea mea ca sunt tanara si merit sa traiesc....viata cu b acesta era frumoasa ca relatie ..insa la inceput am stiut ca vroia doar mama la copil...mai tarziu abia au inceput sentimentel;e....la 8 luni dupa relatie sa intamlat ceva....fostul meu sot a venit in vizita...era un an decand nu ne mai vazusem...vorbeam la telf eram prieteni,,,,nu il puteam uri....nu la cat de mult l-am iubit...a fost o revedere frumoasa...cu zambete si lacrimi....de dor...sa intalnit si cu actualul...a venit cu masina sa aduca bagajele fetitei....a urmat un mic soc...se intelegeau...vorbeau frumos...era totul bine...a stat in tara 7 zile...in urma unor discutii...fostul a venit cu o idee...sa plece si actualul la munca spunand ca nu are nk cu el...a avut grija de copilul lui....mi se parea firesc,,,am stat si mam gandit.,,,,intai cu sufletul de mama...stiam ca voi pleca si eu iar fata va fi langa tatal ei...aPOI ma gandeam la saracia de acasa si vroiam un viitor bun pt ambii copii....eu si fostl paream doi prieteni vb despre cum o ducem....cum merge relatia fiecaruia...el nelocuind cu acea f....asa ca ...au plecat impreuna...la o luna..am plecat si eu si copii...am ajuns aici....iar aici a inceput calvarul sufletului meu....nu stiu daca merit judecata sau intelegere,.,,,am vrut sa fie bn insa eu numai sunt acceasi....fata mea sta mereu cu tatal ei...pt fericirea ei am pierdut-o..sufleteste....uneori mie dor de familia mea...sa vad fata total fericita....pe de alta parte celalat ma iubeste...ma fac e sa ma simt acrotita....la un moment dat am vrut sa renunt sa ma intorc la familia mea dar fostul meu sot nu spunea nk....desi simteam si simt ca isi doreste si el...pe de alta parte am facut promisiuni celuilalt....realizez ca am vrut sa fac bn la toti si miam facut un rau mare mie...ca mama uneori as dori sa mor cand vad ca fata mea pt care am suferit multtt probleme spitale etc....ma pus pe locul doi....pe de alta parte sufar ca numai pot fi acceasi fata de actualul....uneori ias spune sa plece alteori sa stea....stau numai plangand...gandind....sunt 4 suflete la care sa m a gandesc si nu vreau raul la niciunul...fetita mea care stiu ca ar fi fericita cu ambii parinti....baiatul celuilalt care ma considera mama lui ...fostul meu sot...pe care l-am iubit cu toata fiinta,..,,si actualul care nu merita sa i fac rau....sunt disperata....sunt in strainatate nu am pe nimeni nu am unde merge la psiholog...uneori simt ca viata mea se va sfrasi de inima rea....sunt un om bun....poate greu de crezut...am trait mereu pt altii....nu pot face rau insa i9n situatia data cineva trebuie sa sufere...as vrea sa fiu numai eu....si restul sa fie bine...as vrea pareri judecati ce o fii..simt nevoia sa vb altfel ma pierd,.,,cu firea sau definitiv....va multumesc