Doresc un raspuns sincer si urgent.

Sunt o persoana a carei demnitate mi s-a calcat in picioare. Constientizam si totusi doream sa continui sa-l iubesc. Este vorba de o iubire plina de suferinta, chinuita si plina de non sens.Mergeam inainte caci nu puteam suporta ideea de neacceptare. L-am cunoscut pe un site de socializare in urma cu 2 ani,prin luna august, il cunosteam din fabrica, am lucrat la sectii diferite si era si vecin la un bloc distanta in acelas cartier. La inceput a fost foarte atras de mine, ne vizitam. Ii decedase mama si il intelegeam ca mai des se justifica cu deceptia aceasta si lipsa de bani si il vizitam la domiciliul lui. Trceau uneori zile si-l cautam, uneori vb cu mine alteori nu. I-am cunoscut la inceput email, nr de telefon si devenisem foarte revoltata si nu intelegeam de ce brusc si fara explicatii nu ma mai cauta. Banuiam dar doream defapt sa continui cu incapatanare relatia. Am inceput treptat la cateva zile la inceput sa-l bombardez ciu mesaje pe mess si email.Cand am vazut ca nu mai raspundea de nici un fel am cautat sa cunosc pe altcineva. Persoana era casatorita si am renuntat sa continui chiar si dialogul cu acesta. Gandul mai mult se fixa pe George, prietenul meu. Compun poezii si toata perioada sa-l si atrag,sa-l impresionez ii trimiteam poeziile mele in care personajul principal era el. De ziua indragostitilor vazand cate mesaje ii trimiteam si uneori mentionea ca imi raspunedea batjocoritor privind acum in urma, ma chemat la el. Niciodata si poate radeti de ce spiun nu facusem pana la el sex oral sau nu am facut relatii perverse de nici un fel. Mereu il refuzam, il jigneam, incercam apoi sa ma scuz si si doream sa-mi explice de ce nu ma accepta fara un asemenea sex. Ma inebunea pur si spimplu. De ziua indragostitilor am facut dragoste in mod normal si dupa a intervenit din nou o pauza. Conversdam pe mess , la fel des, mai mult monologam de ce am ramas din nou asa dupa promisiuni si vorbe frumoase.Am incercat din nou sa cunosc pe altcineva dar nu ma puteam desprinde de el. Poate faptul ca incepusem sa-l proiectez prin poezii diferit de modul realist, sa-l consider ca pe o muza si dorinta crestea mai mult de a-l revedea. In martie ne-am intalnit din nou si de fiecare data la intalnire era galant, manierat, vorbea frumos, eram indragostita lulea pentru prima data si nu vedeam ca-si bate joc, acceptam si incepusem sa ma impac cu o asemenea situatie. Am ramas insarcinata si timpt de 3 luni incerca sa ma convinga sa ne vedem si stiam de ce si refuzam, il ignoram, ii mai si scriam, si a inceput apoi sa ma ameninte. M-am gandit ca nu e cazul sa fac un copil cu o asemenea persoana. Incepeam sa inteleg cam cum era.Si totusi eram obsedata nu neaparat de el, provocata de dorinta aflarii motivului bataii de joc. Mi-am zis ca totusi ar trebui daca tot prefera astfel de persoane sa accept sa fac sex oral. Si dupa mesajele imense numeric, poezii de diverse tipuri, mi-a propus din nou o intalnire. Ajunsesem sa ma multumesc si asa doar sa-l revad. In aceera noapte totul a fost treptat, cu juraminte si promisiuni si am crezut ca astfel vor ramana in sfarsit impreuna. De a doua zi m-am simtit umilita, penibila si imi venea sa urlu. Nu am fost nicaieri, nu m-am sfatuit cu nimeni, nimanui nu i-am spus prin ce treceam si comunicam cu reprosuri fara sa primesc raspunsuri. Il cautam la fel, insitent pe orice cont aveam dar incepea sa ma blocheze peste tot si am apelat la telefon.A acceptat din nou o intalnire, am facut din nou dragoste , cu explicatii de aceasta data, din nou cu scuze si promisiuni. Dupa cateva minute a sunat telefonul si a ramas ain bucatarie cam 20 de minute sa vorbeasca. S-a schimbat apoi brusc, mi-a spus ca are prietena si nu stia cum sa ma scoata afara din casa. Gandul meau a fost imewdiat la bataia de joc, pe care permanent o aveam in cap, pe care o purtam dupa mine cu stoicism. Si am clacat caci mi-am dat seama de desconsiderare si am pus imediat barfele celor din jur pe primul plan. Am incercat sa ma sinucid, am luat pastile, am fost la spital si nu i-a pasat deloc. Ma hotarasem sa ma razbun, nu murisem si am inceput sa simulez obsesia, caci ma trezisem si stiam perfect cam cum statea treaba. O stiam si in trecut dar era o combinatie intre acceptare si refuzul de a nu mai fi cu el, nu-l mai iubeam. Pe telefon a inceput sa converseze mai des si mi-a propus din nou sex dar de aceasta data alt gen de sex, cu finalizare si anal. Am acceptat sa vad doar ce zice si normal ca de acasta data m-a refuzat si mi-a zis sa merg la un psiholog. Mereu am stiut ca-si batea joc, am vrut tocandu-l zilnic cu mesaje sa-mi spuna motivul, de ce nu are mila, repsect si ma considera o nebuna. Comunicam pe facebook cu lumea, compuneam poezii, aveam activtati curente dar modul de monologare insitent a condus la asa ceva. Este posibil sa fi fost obsedata dar nu-l doream ci vroiam raspunsuri si cand imi propuneam cava ma schimba. Cum ies din barfa si calomina care deja este pornita in jurul bloculuii. A divulgat mesaje, nu a tinut cont de avort, nu atinut cont de suicid, nu a tinut cont de sentimente, de nimic. Sa-l dau in judecata? Ce sa fac? Va rog sa-mi raspundeti!