De ce plange bebelusul la mama?

Buna ziua ! Caut un răspuns la o întrebare aparent ridicolă ,însă pentru mine ,ca mama,situația este neplăcută . Am o fetita de 2 luni si pe timpul zilei nu prea reusim sa avem o conexiune ,în sensul în care ,la mine plânge iar la tata se simte bine .poate este prematur sa spui ca un bebeluș de 2 luni sa facă astfel de alegeri ,dar i se vede în ochi când isi vede tatăl cum se bucura iar când se întoarce la mine ,începe sa plângă ,nu o pot linisti nici în brate ,nici la sân ,în schimb ,îmi da senzația ca dacă tatăl ar avea sân ,ar manca în prima secunda . Nu stiu dacă fac ceva greșit , alimentația este la sân exclusiv -chinuitoare de fel pentru ca mănâncă numai când e încă în faza de somn . Noaptea nu avem probleme ,dormim amândouă si mănâncă cam de 3 ori ,nu plânge . Menționez ca am născut prin cezariana (din cauza unor complicații în travaliu ) ,iar tatăl a fost destul de prezent încă de la naștere .Poate chiar a exagerat cu luatul în brate ,mai ales în perioada de început când durerile post operatorii erau destul de mari. În fine , este dureros pentru mine sa vad ca , ca si mama ,nu am niciun efect asupra copilului . Este posibil ca ea sa creadă ca de fapt tatăl este "mama "? As dori un sfat dacă se poate . Mulțumesc !