Cum pot merge mai departe/ raspuns medic

discuta cu el prieteneste fara invinuiri,si invata sa il asculti cu mare atentie numai din cuvintele lui iti poti da seama care este adevarul.si sincer daca nu te iubeste renunta iubire de unul singur nu se poate iti spun asta din experienta ai o singura viata deci traiesteo pentru tine

Alina, de ce alergi dupa un tren care s-a dus?Cat mai clar trebuie cineva sa iti spuna ca defapt ai fost buna dar ajunge?
Poate tu ai reactiona in acelasi fel daca ai fi femeia in situatia lui doar ca ai da o explicatie pe masura, noi femeile suntem mai bune in a ne destainui sentimentele, insa barbatii deseori nu stiu nici ei ce se intampla deci nu il mai cauta, nu il suna, nu te duce la el, si orice obiect ai in casa ce sa te tina in suspans legat de fost relatie cu el arunca-le afara la fel cum te-a aruncat si el pe tine cu cea mai mare usurinta fara sa il doara sau macar sa se simta jenat ca s-a folosit de tine in slabiciunea lui pentru cealalta! Nu e un strengar , nu zic ca e cel mai rau de pe pamant ca doar nu s-a dus cu cineva necunoscut ci cu cea cu care a fost 5ANI !! Baga de seama dragostea e frumoasa cand amandoi participa, deci nu ti-a mai ramas mai bun decat sa treci peste si porneste cu fruntea sus, nu tu ai fost cea care a plecat prima, nu tu ai inselat si te-ai intalnit pe ascuns cu fostul...si as mai insira..deci nu ai de ce sa ai inhibitii si idei preconcepute sa intri intr-o rdelatie mai frumoasa! Nu te lega de irealitati si bucura-te ca ai aflat la timp! Sunt sigura ca vei fi in stare sa treci mai departe pentru ca noi femeile stim ce inseamna fericirea si stim sa o traim de mai multe ori in viata ! :)
Deci iti propun o terapie la cosmetica, fie una faciala, fie un masaj dar ideea e sa te inscrii undeva unde inca nu ai fost si sa faci din asta ceva regulat,pana apare noua iubire si va aparea daca te dezmeticesti si faci ce ti-am scris, poate fi si aerobic de 2,3x /saptamana, care iti convine tie mai bine.Trebuie sa faci ceva sa rasara soarele de care ai cu adevarat nevoie!
sa nu uiti sa te iubesti mai mult ca oricand doar asa vei fi capabila sa iubesti si pe altul!!!
x
Iti tin pumnii: Dianna UK

Am trecut si eu printr-o asemenea experienta(dar ,oare,cine n-a trecut?) si-ti spun ca starea de sevraj este teribila.Am avut perioade cand credeam ca nu voi putea trai fara el si ca ar fi mai simplu daca mi s-ar intampla ceva si sa mor.Nu m-am gandit la sinucidere,Doamne fereste!!
Apoi,dupa o discutie foarte sincera si directa cu el,am realizat ca imi va fi imposibil sa-l fac sa ma iubesca asa cum vreau eu si atat de mult cat il iubesc eu.Mi-a zis ca asa iubeste el,ca atat poate le.Ok!dar mie mu mi-a fost deajuns si m-a hotarat sa fac ceva pentru a-mi recapata echilibrul si aputea merge mai departe pe doua picioare.
Mi-am facut un plan si m-am gandit cacel mai bine ar fi sa nu-l mai vad si sa nu-l mai aud si sa-mi inoculez ideea ca este foarte departe de mine.
M-am luptat cu mine insami cateva zile,in care am disparut.Am rezistat tentatiei de a-i raspunde la telefon,pt ca ,daca a vazut ca nu-l mai caut in niciun fel,m-a cautat el.Nu i-am raspuns.Am plans,m-am rugat la Dzeu sa ma intareasca,am negat,am luat pastile antistres,am iesit cu cei care ma iubesc si....acum sunt linistita si privesc cu detasare totul.Nu ma mai gandesc ca nu pot trai fara el sau ca el este unicul barbat pe care il pot iubi.Acum vine si-mi spune ca nu poate sta fara mine,ca ma iubeste,dar ca trebuie sa-l inteleg ,pt ca asa este el.Poate asa si este,dar daca intr-o relatie in care iti pui tot sufletul,nu te simti confortabil,n-are niciun rost sa cersesti iubire.Este mai dureros sa vezi ca nu esti uibit,atunci cand tu iubesti ca o nebuna.Crede-ma,te vei vindeca de aceasta iubire bolnava.Trebuie doar sa ai incredere in tine si sa ai un pic de mandrie si de ambitie.
Cine stie?daca va este scris sa fiti impreuna,sigur veti fi,el dandu-si seama ca tu esti persoana potrivita.Daca nu va mai veni la tine,mergi mai departe.Sigur il vei gasi pe cel ce-ti este sortit.
Bafta!

Nu are sens sa continuati...adica o sa suferiti amandoi daca mai continuati relatia,tu pt. ca nu te iubeste,iar el pt.ca se gandeste la alta ... O sa-ti fie greu la inceput ,dar dupa o sa vezi situatia altfel ;) succes!

Draga mea, sunt convinsa ca tu iti dai toata silinta sa fie bine si ca ti-ai dori ca totul sa fie asa cum a fost. Dar asta e cea mai mare greseala pe care o putem face: uneori e bine sa renuntam si la speranta care ne mai tine legati de cineva, sa ii dai drumul cu totul. Chiar daca te straduiesti sa il tii langa tine, el va fi doar fizic acolo, total nemultumit de situatie, va veti certa tot timpul si asta nu e bine. Nu poti sa continui o relatie cu cineva doar pentru ca a fost candva bine cu acea persoana, dar lucrurile se schimba si nu mai e bine. Ce a fost, a fost, situatia s-a schimbat si crede-ma ca te poti forta pe tine sa iti spui ca trebuie sa mergi mai departe, iar daca iti repeti asta zi de zi vei reusi. Vorba aceea: la un moment dat va rasari soarele si pe strada ta si totul va fi mai bine, iar eu, o simpla straina iti pot garanta ca asa se va intampla.
Si inca ceva: cand te vei mai gandi la ce a fost vei rade si iti vei spune ca ai fost prostuta ca ai suferit atat, garantat si asta ;)
Toata dragostea si incurajarile din lume

Va multumesc din suflet tuturor pentru parerile ce mi le-ati impartasit si pentru sfaturile postate aici.Imi doresc sa am curaj,mandrie si sa ma gandesc si la mine,si sa dispara toate lucrurile acestea rele din viata mea care ma fac acum sa sufar.Toata lumea mi-a zis ceea ce mi-ati scris si voi aici,insa nu am auzit si nu am vazut niciodata adevarul,insa felul meu e sa lupt,probabil acum am facut-o in zadar si m-am mintit singura,sperand ca va fi bine,ca va vedea iubirea ce i-o port si va trece peste trecut.Imi pare rau ca nu a fost asa...si ca singura careia sufletul ii e plin de regrete si durere sunt eu.Mi-am dorit tot ceea ce a fost mai bun pt el,pt noi,dar nu mai stiu cum sa-i arat si sa-l fac sa inteleaga.Probabil asa a fost sa fie..sa mai sufar inca o data,iar atunci cand va veni cel pe care il astept de o viata,sa stiu sa-l pretuiesc.Privind in viitor,sunt constienta ca viata nu se termina aici,dar mi-am dorit ceva simplu....sa fiu iubita,insa trecutul lui si suferinta ce i-a fost produsa au fost mai puternice decat iubirea mea.

Vad ca toata lumea ti-a spus sa renunti. eu vreau sa-ti pun o intrebare. Cat de mult il iubesti? Simti ca este jumatatea ta?

M-a impresionat povestea ta, pentru ca am trecut prin ceva identic. Daca vrei sa vorbim, da-mi id-ul tau.

Sau scrie-mi pe adresa [email protected]

Draga alina,nu iti pot da un sfat,pt k nu sunt in postura,sunt aproape in aceeasi situatie k tine,te inteleg perfect si foarte frumoase cuvinte ai zis,,......eu ma gandesc doar k din relatia anterioara am avut de invatat,din greseli invatam,trebuie doar sa ne dam seama ,si sa nu se mai intample inca o data, ramai la fel de iubitoare,nu te schimba,zambeste mult,ascunde suferinta cat poti de mult, ;) :*

Draga Alina!
Nu exista persoane ideale si relatii perfecte. Totul se bazeaza pe compatibilitae Orice om are defecte, anumite stari, trasaturi de caracter, care la un moment dat poate sa displaca. Fiecare in viata asta trecem prin momente dificile. Principalul este - sa trecem, sa nu stagnam in ele. Poate si persoana pe care o iubesti trece prin asemenea momente. Fosta ... inseamna o parte din viata lui. 5 ani e o perioada insemnata si adesea intervin momente de nostalgie, indecizii. Daca il iubestu ai rabdare. fii alaturi de el. Incearca sa-l intelegi, si posibil va pretui bunavointa si atitudinea ta. Cum pe tine te doare si suferi dupa o relatie de 5 luni-6 luni, Poate trece si el prin anumite trairi legate de o relatie de 5 ani. Poate si el e confuz. Nu forta lucrurile o perioada de timp. Acorda acestei relatii o perioada de gratie. Timpul le rezolva pe toate pana la urma.

Alina, vad ca ti-au raspuns numai fete/femei. Eu sunt barbat, si-ti spun direct fara menajamente. Urmeaza sfaturile de mai sus, si va fi bine de tine, chiar daca vei suferi ceva. Am mai scris in detaliu la rubrica asta cu alte ocazii, nu foarte diferite.
Tine mine, Alina, si ma adresez si celorlalte care au suferit, sufera sau vor trece prin situatii similare. Iubirea este o alegere proprie. Alegi sa raspunzi la niste semnale date de genul opus. Din pacate, si am repetat-o de multe ori, voi fetele/femeile va ambalati foarte repede, mai ales la prima iubire. Femeia este un suflet emotiv, si in dragoste intervine emotia si mai putin creierul, care sa analizeze putin situatia. Cand mai intervine si legatura sexuala, femeia de cele mai multe ori este terminata din punct de vedere emotional. Asta e si una din cauzele pentru care eu, personal, sunt impotriva sexului inainte de casatorie, fiindca nu mai ei ratiunea echilibrata, care sa vada dincolo de "hormonii" incalziti de saruturi pasionante, si mai ales de relatia intima sexuala. Am intrebat de multe ori fetele/femeile ce au scris aici: pentru ce intrati intr-o legatura personala cu un baiat/barbat? Ce va determina sa faceti asta? Unele au raspuns ca vor sa experimenteze ceea cu au facut si altele. Asta e superficialitate, si duce de cele mai multe ori la o mare greutate de a recunoaste care este iubirea adevarata, fata de cineva, care intr-adevar, vrea sa va fie partener pe viata. Noi nu suntem animale sa reactionam pe moment, ci ne trebuie ochii deschisi, si urechile foarte ciulite sa vedem cu cine avem de-aface. Sunt multi barbati foarte buni de gura, si ametesc fetele/femeile cu vorbe frumoase, si de aici pana la pat mai e doar putin spatiu. Foarte gresit, fiindca odata facut pasul asta de o fata/femeie, minte nu mai e clara, si se pare ca e in al noulea cer de fericire. Pe deasupra, un barbat care preseaza o fata/femeie sa mearga in pat, e un semnal ca pentru el mai important este sa-si treaca in statistica inca un vagin (scuzati-ma!) deca persoana respectiva. Stiu ca vor fi femei, si chiar barbati, dar mai ales femei, care vor zice ca am vederi inapoiate, ca suntem in alta epoca, ablabla, ablabla. De fapt, ce doriti voi fetelor/femeilor? Doar sa va culcati cu barbatii chipesi si cu muschi puternici, sau aveti in vedere un plan pentru viitor, cu un sot iubitor, serios si dedicat, care sa va faca o viata frumoasa, eventula copii, sa va iubiti unul pe celalalt, sa va sacrificati unul pentru celalalt, si mai tarziu AMANDOI pentru copii, etc, nu -i asa? De asta sustin sus si tare, ca in momentul in care acceptati sa va faca cineva curte la care Dvs. raspundeti pozitiv, TREBUIE sa stiti sigura asupra motivului ca l-ati acceptat. Este doar sa aveti o relatie scurta, si cu posibile urmari sufletesti, ca sa nu mai zic si o posibila sarcina? Daca asa va e gandul, asa o sa vi se intample in marea majoritate. Daca, insa, aveti ganduri de viitor, nu acceptati cu una cu doua invitatia de a iesi cu el. Daca, intr-adevar, va intereseaza, studiati-l bine, si vedeti IN PRIMUL RAND daca exista ceva comun intre Dvs. si un posibil prieten. Multe din Dvs. va simtiti imediat flatate, si in loc sa fiti cu mintea rece, si sa analizati mai intai, va ambalati, va pierdeti capul, si de aici ceea ce s-a intamplat cu tine, Adina. Stiu ca nu e usor sa faceti ce va spun, dar TREBUIE sa deschideti bine ochii, ca sa nu-i umpleti cu lacrimi mai tarziu. Nu uitati ca Dvs. fetelor/femeilor veti duce greul, pentru ca din cauza ca sunteti multi mai sentimentale, veti fi cele ce veti suferi mult. Barbatii (daca intr-adevar v-au iubit!) sufera si ei, dar ei trec mai repede peste astea. Si atunci ce e de facut, Adina? Lasa-l, pentru ca nu e pentru tine! Unul, care azi e cu tine, si maine vorbeste cu fosta, si are indoieli NU E PENTRU TINE, crede-ma! Sufera un pic acum, lupta dar nu in felul de a-l recuceri, si vei fi mai tarziu fericita, cand vei gasi intr-adevar pe cineva, care te va pune mai presus de oricine altceva. Succes!

Are mare dreptate Vlad Tepes.intr-o relatie de iubire este nevoi de aceeasi implicare din partea ambilor parteneri.Altfel,intervin frustrarile,inconfortabilitatea si apoi se alege praful,intr-un fel sau altul.
De multe ori ne amagim cu ideea ca este suficient daca "il iubesc eu mai mult".Eroare!
Este suficient o perioada,dar apoi ,cu siguranta,vei suferi de sindromul singuratatii in doi.
Si este groaznic.Este mai rau decat singuratatea in sine.
Iti doresc sa ai putere si intelepciune.

draga mea... părăseşte-l tu. ştiu că e greu, dar nu poţi sta la cerşit lîngă cineva care oricum nu te mai vrea. nu suferi aiurea că te distrugi şi nu te va ajuta nimeni cînd vei fi olegumă. adună-ţi forţele şi mergi mai departe. un suflet pereche nu te calcă în picioare. dacă are viaţa lui nu-l poţi condamna, dar nici nu-i poţi da voie să-ţi facă viaţa un calvar. pleacă ! probabil eşti tînără. e lumea plină de bărbaţi, care din păcate sînt toţi la fel, nu uita...
caută un mascul care să te facă fericită, nu pentru care să-ţi contorsionezi sufletul. meriţi să stai în pace. nu te agita ptr ceva ce oricum nu mai are rost. fii puternică ! succes.

prin aceasta experienta am trecut si eu si altii , viata merge inainte, timpul vindeca totul. Si daca se intorcea la tine ,chiar erai fericita ,stiind ca el inca o mai iubeste pe fosta? era mai rau crede-ma.Cred ca si el sufera dupa cealalta,5 ani inseamna ceva, nu uiti ceea ce a fost oricat ai incerca.Nu toti barbati sunt la fel cum nici noi femeile nu suntem la fel.Cand vei fi pregatita sa incepi o alta relatie sa nu iti pui inima pe tava, sa nu arati ca esti indragostita,numai in momentul in care esti sigura ca in inima lui esti numai tu.

Ai spus ca ti-ai schimbat viata pt.el.. Viata sau mai bine zis comportamentul il schimbi daca tu ainevoie de asta......nu poti sa faci singur totul pt ca relatia sa mearga e nevoie de doi.Se spune ca atunci cand iubesti faci totul pentru persoana iubita...il lasi sa aleaga...ex. Te iubesc atat de mult incat esti liber sa pleci......el decide.....nu poti trai cu amintirea a ceea ce a fost...nu poti merge mai departe pe ideea daca tu nu ma vrei...eu te vreau.....o sa-ti gasesti jumatatea atunci cand va fi momentul....nimic nu e intamplator....nu e neaparat bine pt. noi ceea ce credem noi ca e bine.......nu te crampona de cineva care nu te vrea....te pup...si bafta...

.."dupa o discutie pe care a avut-o cu fosta"....dar cu tine a avut o discutie ,dupa discutia cu fosta..??
ai incercat sa intelegi sau sa-l rogi(sa-i ceri!) sa te faca sa intelegi despre ce este vorba...fugi repede la altii sa-ti dea sfaturi,cind cel mai bine iti poate spune el dspre ce-i vorba,intr-o discutie sincera deschisa si fara reprosuri care nu ajuta la nimic....ok??

Alina. . .nu sunt in masura sa iti dau sfaturi dar uite am sa incerc sa iti povestesc ce am patit eu ca sa intelegi ca nu ai pt ce sa mai lupti. . .trenul s-a dus!Gandeste-te ca ce e al tau e pus bine;)!
Eu am fost cu pr meu 2 ani jumate.Totul a fost ok pana am inceput eu sa fac atacuri de panica. . . at el a considerat ca e mai ok sa ma lase.Si asa a si facut!Bun . . .atacurile le faceam din cauza lui pt ca in ultima vreme nu ne mai intelegeam deloc si eu pt ca nu am fost destul de puternica,nu am putut zice stop!Au trecut 6 luni de atunci.Am incercat sa ne impacam numai ca el dupa o relatie de 3 luni cu o alta a hotarat sa se insoare. . .Singurele lucruri care mi-au mai ramas de la el sunt anxietatea si o usoara agorafobie cu care am invatat sa traiesc!Capul sus. . . nu ai pierdut nimic:)