Dupa avort

Ar trebui sa ai mai multa grija de tine si sa nu accepti sa ai relatii sexuale neprotejate, cu sotul chiar, astfel incat sa fii nevoita sa faci avort. Daca nu vrei sa ai copii, exista mijloace de protectie sigure si care sa nu-ti afecteze sanatatea si capacitatea de a avea copii atunci cand vrei. Dupa avort, ar trebui sa fie ca dupa o nastere, adica sa nu ai relatii sexuale o luna de zile sau chiar 40 de zile. Barbatilor nu le pasa prea mult de sanatatea noastra, a femeilor. Ei isi pot gasi oricand alta, daca noi ne imbolnavim ori nu putem face copii. Noi trebuie sa avem grija de noi, spunand NU atunci cand nu le putem satisface dorintele. Dupa avort organismul trebuia lasat sa se refaca, sa se vindece. Avortul poate duce la sterilitate daca apar complicatii. Sunt multe femei care nu au mai putut avea niciodata copii pt ca au renuntat la primul. Nu vreau sa te cert, dar te sfatuiesc sa ai grija de tine. Daca tu nu ai grija si nu te impui in aceasta problema intima, nimeni nu va avea. Ciclul poate intarzia pt ca organismul tau este dat peste cap, hormonal. El era pregatit pt nastere si i-a fost intrerupt PROCESUL, pana se regleaz, dureaza o luna-doua sau mai mult.

Despre avorturi - poezie de Părintele Ilie Cleopa

Oare mamă să mai fie
Aceea ce-şi omoară fiii?
Care fiară vreodată
Şi-a omorât a sa fată?

Nici o fiară, tu să ştii,
Nu-şi omoară ai săi fii,
Numai mama cea creştină
S-a făcut ca o haină.

Este mai rea ca o fiară,
E de plâns şi de ocară
Ca ea îşi omoară fiii
Şi este vas al urgiei.

A lui Dumnezeu urgie
O va munci pe vecie
Că pe pruncii ei cei vii
Ea i-a dat la căsăpii.

Pe la doctori i-a ucis,
Cu gheena ea s-a aprins
Că nevinovaţii prunci
I-a supus la grele munci

Spre a fi tăiaţi bucăţi
Şi aruncaţi prin găleţi.
Vai şi-amar de-acele mame
Ce şi-au mâncat a lor carne.

Nu carne de dobitoc
Care se frige la foc,
Ci carne de oameni vii,
De nevinovaţi copii.

Să ştiţi voi, mame nebune,
Că altfel nu vă pot spune,
Care-avorturi aţi comis,
De două ori aţi ucis.

Nevinovaţilor prunci
Le-aţi dat îndoite munci;
Trupul lor nevinovat
În cuţit l-aţi aruncat.

Sufletul lor chinuit
De lumină l-aţi lipsit,
Că botez n-au apucat
Şi-n lumină n-au intrat.

Iar în ziua de apoi
Ei vă vor pârî pe voi,
Că de viaţă i-aţi lipsit
Şi raiul n-au moştenit.

Iar când voi o sa muriţi
Iadul o să-l moşteniţi.
Plângeţi acum cu amar
Ca să scăpaţi de tartar.

Cât mai este vreme-acum
Mergeţi la duhovnic bun,
Cu lacrimi să vă căiţi
Şi să vă mărturisiţi,

C-aţi ucis pe-ai voştri fii
Si i-aţi omorât de vii,
Cu moartea cea mai amară
Voi i-aţi scos din viaţă afară.

Pruncii cei nevinovaţi
Stau în beznă aruncaţi,
Căci mămica lor haină
N-a vrut să le dea lumină.

Dumnezeu la început,
Pe Eva când a făcut,
Cu un nume tăinuit
"Viaţă" pe ea a numit.

Şi i-a spus copii să nască,
Cu-al ei lapte să-i hrănească,
În dureri să nască fii,
Spre-a fi mamă celor vii.

Iar voi, mamelor nebune,
Moarte semănaţi în lume,
Din a dracilor povaţă
Omorâţi şi nu daţi viaţă.

Diavolul uşor vă-nşeală
Şi vă prinde cu momeală,
Căci acela la-nceput
Omorâtor s-a făcut.

Iară voi lui aţi urmat,
Săvârşind mare păcat,
Omorând pruncii de vii,
Ducându-i la căsăpii.

N-aţi fost voi izvor de viată,
Ci spre moarte-aţi fost povaţă.
N-aţi voit să naşteţi prunci
Şi veţi primi grele munci.

De aceea voi să ştiţi:
Nu puteţi femei să fiţi,
Nu sunteţi femei de seamă,
De nu vreţi să fiţi şi mamă.

Ori păziţi voi fecioria
Şi lăsaţi căsătoria,
Spre a fi femei alese
Şi a Domnului mirese.

De nu-ţi place fecioria,
Să iubeşti căsătoria,
Să duci sarcina de mamă,
Să fii femeie de seamă.

Să nu te faci roabă plăcerii
Şi unealta desfrânării,
Ci a naşterii durere
Să o primeşti cu plăcere.

Că pedeapsă vei avea
Şi de iad nu vei scăpa
Porunca de n-o păzeşti
Şi de naşteri te fereşti.

A te mântui doreşti,
Durerea să o primeşti.
Durerea-ţi aduce ţie
Cereasca împărăţie.

De-ai ucis băiat sau fată
Ce ar fi trăit odată
Poate ar fi fost un om vestit
Ce pe mulţi ar fi izbăvit.

Poate-un împărat sau domn
Sau vreun sfânt sau mare om,
Care, de s-ar fi rugat,
Suflete ar fi salvat,

Pe mulţi ar fi mântuit,
Chiar din focul cel cumplit,
Pe mulţi ar fi ajutat
Să aibă sufletul curat,

Iar de-ar fi fost el un sfânt
Şi om tare la cuvânt,
Prin ale sale cuvinte
Pe mulţi lumina la minte,

Spre-a întoarce la lumină
Şi la vesnica odihnă,
Şi a le fi spre lămurire
Spre veşnica fericire.

Mamă, mamă blestemată,
Ai gândit tu vreodată,
Când îţi ucideai copiii,
Că aceştia au să-nvie

În ziua cea de apoi,
Când vom învia şi noi,
Şi-au să-ţi ceară socoteală
Pentru moartea lor amară?

Pentru că tu i-ai ucis
Şi-n întuneric i-ai trimis.
Atunci ei te vor mustra
Şi-aşa te vor întreba:

"Cum ai îndrăznit tu, mamă,
Mamă cu inima de-aramă,
Ca să ne ucizi pe noi
Şi să ne dai la gunoi?

N-ai gândit tu oare-atunci
Că în iad sunt grele munci
Pentru cei rau ucigasi
Care ucid copilaşi?

N-ai crezut că vede Domnul
Tot ceea ce face omul?"
Vei da seama ce-ai făcut
Şi câţi copii ai crescut.

Ai ales numai plăcerea
Şi ai ocolit durerea,
Dar la judecată atunci
O să ai amare munci.

Şi pentru a ta plăcere
Tu vei merge în durere
Şi-a lui Dumnezeu mânie
Te va duce la pieire,

În iad te vei osândi,
Munca o vei dobândi,
De nu te vei pocăi
Şi nu te vei spovedi.

Buna ma poare ajura si pe mine cu o intrebarre am facut avor acum o luna si 2 saptamani ... am facut sex cu partenerul meu si a lasat in mine oare pot sa eaman din noi insarcinata chiar daca nu sn elimi at ru nimik ?