As vrea sa stiu daca mai sunt sanse sa raman insarcinata?

Despre avorturi - poezie de Parintele Ilie Cleopa

Oare mama sa mai fie
Aceea ce-si omoara fiii?
Care fiara vreodata
Si-a omorât a sa fata?

Nici o fiara, tu sa stii,
Nu-si omoara ai sai fii,
Numai mama cea crestina
S-a facut ca o haina.

Este mai rea ca o fiara,
E de plâns si de ocara
Ca ea îsi omoara fiii
Si este vas al urgiei.

A lui Dumnezeu urgie
O va munci pe vecie
Ca pe pruncii ei cei vii
Ea i-a dat la casapii.

Pe la doctori i-a ucis,
Cu gheena ea s-a aprins
Ca nevinovatii prunci
I-a supus la grele munci

Spre a fi taiati bucati
Si aruncati prin galeti.
Vai si-amar de-acele mame
Ce si-au mâncat a lor carne.

Nu carne de dobitoc
Care se frige la foc,
Ci carne de oameni vii,
De nevinovati copii.

Sa stiti voi, mame nebune,
Ca altfel nu va pot spune,
Care-avorturi ati comis,
De doua ori ati ucis.

Nevinovatilor prunci
Le-ati dat îndoite munci;
Trupul lor nevinovat
În cutit l-ati aruncat.

Sufletul lor chinuit
De lumina l-ati lipsit,
Ca botez n-au apucat
Si-n lumina n-au intrat.

Iar în ziua de apoi
Ei va vor pârî pe voi,
Ca de viata i-ati lipsit
Si raiul n-au mostenit.

Iar când voi o sa muriti
Iadul o sa-l mosteniti.
Plângeti acum cu amar
Ca sa scapati de tartar.

Cât mai este vreme-acum
Mergeti la duhovnic bun,
Cu lacrimi sa va caiti
Si sa va marturisiti,

C-ati ucis pe-ai vostri fii
Si i-ati omorât de vii,
Cu moartea cea mai amara
Voi i-ati scos din viata afara.

Pruncii cei nevinovati
Stau în bezna aruncati,
Caci mamica lor haina
N-a vrut sa le dea lumina.

Dumnezeu la început,
Pe Eva când a facut,
Cu un nume tainuit
"Viata" pe ea a numit.

Si i-a spus copii sa nasca,
Cu-al ei lapte sa-i hraneasca,
În dureri sa nasca fii,
Spre-a fi mama celor vii.

Iar voi, mamelor nebune,
Moarte semanati în lume,
Din a dracilor povata
Omorâti si nu dati viata.

Diavolul usor va-nseala
Si va prinde cu momeala,
Caci acela la-nceput
Omorâtor s-a facut.

Iara voi lui ati urmat,
Savârsind mare pacat,
Omorând pruncii de vii,
Ducându-i la casapii.

N-ati fost voi izvor de viata,
Ci spre moarte-ati fost povata.
N-ati voit sa nasteti prunci
Si veti primi grele munci.

De aceea voi sa stiti:
Nu puteti femei sa fiti,
Nu sunteti femei de seama,
De nu vreti sa fiti si mama.

Ori paziti voi fecioria
Si lasati casatoria,
Spre a fi femei alese
Si a Domnului mirese.

De nu-ti place fecioria,
Sa iubesti casatoria,
Sa duci sarcina de mama,
Sa fii femeie de seama.

Sa nu te faci roaba placerii
Si unealta desfrânarii,
Ci a nasterii durere
Sa o primesti cu placere.

Ca pedeapsa vei avea
Si de iad nu vei scapa
Porunca de n-o pazesti
Si de nasteri te feresti.

A te mântui doresti,
Durerea sa o primesti.
Durerea-ti aduce tie
Cereasca împaratie.

De-ai ucis baiat sau fata
Ce ar fi trait odata
Poate ar fi fost un om vestit
Ce pe multi ar fi izbavit.

Poate-un împarat sau domn
Sau vreun sfânt sau mare om,
Care, de s-ar fi rugat,
Suflete ar fi salvat,

Pe multi ar fi mântuit,
Chiar din focul cel cumplit,
Pe multi ar fi ajutat
Sa aiba sufletul curat,

Iar de-ar fi fost el un sfânt
Si om tare la cuvânt,
Prin ale sale cuvinte
Pe multi lumina la minte,

Spre-a întoarce la lumina
Si la vesnica odihna,
Si a le fi spre lamurire
Spre vesnica fericire.

Mama, mama blestemata,
Ai gândit tu vreodata,
Când îti ucideai copiii,
Ca acestia au sa-nvie

În ziua cea de apoi,
Când vom învia si noi,
Si-au sa-ti ceara socoteala
Pentru moartea lor amara?

Pentru ca tu i-ai ucis
Si-n întuneric i-ai trimis.
Atunci ei te vor mustra
Si-asa te vor întreba:

"Cum ai îndraznit tu, mama,
Mama cu inima de-arama,
Ca sa ne ucizi pe noi
Si sa ne dai la gunoi?

N-ai gândit tu oare-atunci
Ca în iad sunt grele munci
Pentru cei rau ucigasi
Care ucid copilasi?

N-ai crezut ca vede Domnul
Tot ceea ce face omul?"
Vei da seama ce-ai facut
Si câti copii ai crescut.

Ai ales numai placerea
Si ai ocolit durerea,
Dar la judecata atunci
O sa ai amare munci.

Si pentru a ta placere
Tu vei merge în durere
Si-a lui Dumnezeu mânie
Te va duce la pieire,

În iad te vei osândi,
Munca o vei dobândi,
De nu te vei pocai
Si nu te vei spovedi.


N-AI VRUT SA FI MAMA

Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei?
Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei?
N-am cum sa ma apar, sa strig... n-am putere.
Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere.

Unde mi-e mormantul, in care cimitir?
N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR.
Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama.
Striga-ma pe nume... nu stiu cum ma cheama!

Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis,
Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis.
Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama,
Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama.

Glasul constiintei l-ai lasat deoparte.
Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!?
Tu din necredinta te-ai iubit pe sine,
Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine.

Iar la Judecata cum sa te prezinti?
Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti
Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde,
N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde.

Sunt atatea mame ce-si doresc copii,
Dati-ne o sansa sa ramanem vii.
Cin''''sa planga, Doamne;noaptea-atator drame
Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME.

Am omorât un înger
odata…,
i-am sfâsiat vesmântul
de lacrimi si suspine
cu mâna mea patata
de sânge si de crime.
Si ce pacat… saracul…
caci gura lui
de-o viata,
soptindu-mi la ureche
ma-nsenina cu bine.
Acum e dus…
si-mi pare rau
ca nu mai are cine
sa-mi fie… îngeresc
macar o clipa…
Si iar pacat…
caci el era iubire:
eu – micul om din el,
El – linistea din mine.

Am omorât odata
un înger
si i-am furat din sânu-i
gramada de minuni
ce mi le-a pus în cale
în drumul meu la vale
din nastere spre moarte…
Dar n-am putut-o duce
cu mine…
era prea grea
si trupul meu prea singur
ca s-o mai poata tine.

Si-mi pare rau acum
c-am stins din el
seninul cer,
caci nu mai are cine
sa-mai paseasca-agale
si uneori… timid
pe lânga mine.
E minunat când lumea-i
facuta din lumina!
El… îmi ducea minunea
eu… ma duceam pe mine.

Despre avorturi - poezie de Parintele Ilie Cleopa

Oare mama sa mai fie
Aceea ce-si omoara fiii?
Care fiara vreodata
Si-a omorât a sa fata?

Nici o fiara, tu sa stii,
Nu-si omoara ai sai fii,
Numai mama cea crestina
S-a facut ca o haina.

Este mai rea ca o fiara,
E de plâns si de ocara
Ca ea îsi omoara fiii
Si este vas al urgiei.

A lui Dumnezeu urgie
O va munci pe vecie
Ca pe pruncii ei cei vii
Ea i-a dat la casapii.

Pe la doctori i-a ucis,
Cu gheena ea s-a aprins
Ca nevinovatii prunci
I-a supus la grele munci

Spre a fi taiati bucati
Si aruncati prin galeti.
Vai si-amar de-acele mame
Ce si-au mâncat a lor carne.

Nu carne de dobitoc
Care se frige la foc,
Ci carne de oameni vii,
De nevinovati copii.

Sa stiti voi, mame nebune,
Ca altfel nu va pot spune,
Care-avorturi ati comis,
De doua ori ati ucis.

Nevinovatilor prunci
Le-ati dat îndoite munci;
Trupul lor nevinovat
În cutit l-ati aruncat.

Sufletul lor chinuit
De lumina l-ati lipsit,
Ca botez n-au apucat
Si-n lumina n-au intrat.

Iar în ziua de apoi
Ei va vor pârî pe voi,
Ca de viata i-ati lipsit
Si raiul n-au mostenit.

Iar când voi o sa muriti
Iadul o sa-l mosteniti.
Plângeti acum cu amar
Ca sa scapati de tartar.

Cât mai este vreme-acum
Mergeti la duhovnic bun,
Cu lacrimi sa va caiti
Si sa va marturisiti,

C-ati ucis pe-ai vostri fii
Si i-ati omorât de vii,
Cu moartea cea mai amara
Voi i-ati scos din viata afara.

Pruncii cei nevinovati
Stau în bezna aruncati,
Caci mamica lor haina
N-a vrut sa le dea lumina.

Dumnezeu la început,
Pe Eva când a facut,
Cu un nume tainuit
"Viata" pe ea a numit.

Si i-a spus copii sa nasca,
Cu-al ei lapte sa-i hraneasca,
În dureri sa nasca fii,
Spre-a fi mama celor vii.

Iar voi, mamelor nebune,
Moarte semanati în lume,
Din a dracilor povata
Omorâti si nu dati viata.

Diavolul usor va-nseala
Si va prinde cu momeala,
Caci acela la-nceput
Omorâtor s-a facut.

Iara voi lui ati urmat,
Savârsind mare pacat,
Omorând pruncii de vii,
Ducându-i la casapii.

N-ati fost voi izvor de viata,
Ci spre moarte-ati fost povata.
N-ati voit sa nasteti prunci
Si veti primi grele munci.

De aceea voi sa stiti:
Nu puteti femei sa fiti,
Nu sunteti femei de seama,
De nu vreti sa fiti si mama.

Ori paziti voi fecioria
Si lasati casatoria,
Spre a fi femei alese
Si a Domnului mirese.

De nu-ti place fecioria,
Sa iubesti casatoria,
Sa duci sarcina de mama,
Sa fii femeie de seama.

Sa nu te faci roaba placerii
Si unealta desfrânarii,
Ci a nasterii durere
Sa o primesti cu placere.

Ca pedeapsa vei avea
Si de iad nu vei scapa
Porunca de n-o pazesti
Si de nasteri te feresti.

A te mântui doresti,
Durerea sa o primesti.
Durerea-ti aduce tie
Cereasca împaratie.

De-ai ucis baiat sau fata
Ce ar fi trait odata
Poate ar fi fost un om vestit
Ce pe multi ar fi izbavit.

Poate-un împarat sau domn
Sau vreun sfânt sau mare om,
Care, de s-ar fi rugat,
Suflete ar fi salvat,

Pe multi ar fi mântuit,
Chiar din focul cel cumplit,
Pe multi ar fi ajutat
Sa aiba sufletul curat,

Iar de-ar fi fost el un sfânt
Si om tare la cuvânt,
Prin ale sale cuvinte
Pe multi lumina la minte,

Spre-a întoarce la lumina
Si la vesnica odihna,
Si a le fi spre lamurire
Spre vesnica fericire.

Mama, mama blestemata,
Ai gândit tu vreodata,
Când îti ucideai copiii,
Ca acestia au sa-nvie

În ziua cea de apoi,
Când vom învia si noi,
Si-au sa-ti ceara socoteala
Pentru moartea lor amara?

Pentru ca tu i-ai ucis
Si-n întuneric i-ai trimis.
Atunci ei te vor mustra
Si-asa te vor întreba:

"Cum ai îndraznit tu, mama,
Mama cu inima de-arama,
Ca sa ne ucizi pe noi
Si sa ne dai la gunoi?

N-ai gândit tu oare-atunci
Ca în iad sunt grele munci
Pentru cei rau ucigasi
Care ucid copilasi?

N-ai crezut ca vede Domnul
Tot ceea ce face omul?"
Vei da seama ce-ai facut
Si câti copii ai crescut.

Ai ales numai placerea
Si ai ocolit durerea,
Dar la judecata atunci
O sa ai amare munci.

Si pentru a ta placere
Tu vei merge în durere
Si-a lui Dumnezeu mânie
Te va duce la pieire,

În iad te vei osândi,
Munca o vei dobândi,
De nu te vei pocai
Si nu te vei spovedi.


N-AI VRUT SA FI MAMA

Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei?
Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei?
N-am cum sa ma apar, sa strig... n-am putere.
Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere.

Unde mi-e mormantul, in care cimitir?
N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR.
Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama.
Striga-ma pe nume... nu stiu cum ma cheama!

Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis,
Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis.
Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama,
Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama.

Glasul constiintei l-ai lasat deoparte.
Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!?
Tu din necredinta te-ai iubit pe sine,
Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine.

Iar la Judecata cum sa te prezinti?
Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti
Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde,
N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde.

Sunt atatea mame ce-si doresc copii,
Dati-ne o sansa sa ramanem vii.
Cin''sa planga, Doamne;noaptea-atator drame
Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME.

Am omorât un înger
odata…,
i-am sfâsiat vesmântul
de lacrimi si suspine
cu mâna mea patata
de sânge si de crime.
Si ce pacat… saracul…
caci gura lui
de-o viata,
soptindu-mi la ureche
ma-nsenina cu bine.
Acum e dus…
si-mi pare rau
ca nu mai are cine
sa-mi fie… îngeresc
macar o clipa…
Si iar pacat…
caci el era iubire:
eu – micul om din el,
El – linistea din mine.

Am omorât odata
un înger
si i-am furat din sânu-i
gramada de minuni
ce mi le-a pus în cale
în drumul meu la vale
din nastere spre moarte…
Dar n-am putut-o duce
cu mine…
era prea grea
si trupul meu prea singur
ca s-o mai poata tine.

Si-mi pare rau acum
c-am stins din el
seninul cer,
caci nu mai are cine
sa-mai paseasca-agale
si uneori… timid
pe lânga mine.
E minunat când lumea-i
facuta din lumina!
El… îmi ducea minunea
eu… ma duceam pe mine.

Despre avorturi - poezie de Parintele Ilie Cleopa

Oare mama sa mai fie
Aceea ce-si omoara fiii?
Care fiara vreodata
Si-a omorât a sa fata?

Nici o fiara, tu sa stii,
Nu-si omoara ai sai fii,
Numai mama cea crestina
S-a facut ca o haina.

Este mai rea ca o fiara,
E de plâns si de ocara
Ca ea îsi omoara fiii
Si este vas al urgiei.

A lui Dumnezeu urgie
O va munci pe vecie
Ca pe pruncii ei cei vii
Ea i-a dat la casapii.

Pe la doctori i-a ucis,
Cu gheena ea s-a aprins
Ca nevinovatii prunci
I-a supus la grele munci

Spre a fi taiati bucati
Si aruncati prin galeti.
Vai si-amar de-acele mame
Ce si-au mâncat a lor carne.

Nu carne de dobitoc
Care se frige la foc,
Ci carne de oameni vii,
De nevinovati copii.

Sa stiti voi, mame nebune,
Ca altfel nu va pot spune,
Care-avorturi ati comis,
De doua ori ati ucis.

Nevinovatilor prunci
Le-ati dat îndoite munci;
Trupul lor nevinovat
În cutit l-ati aruncat.

Sufletul lor chinuit
De lumina l-ati lipsit,
Ca botez n-au apucat
Si-n lumina n-au intrat.

Iar în ziua de apoi
Ei va vor pârî pe voi,
Ca de viata i-ati lipsit
Si raiul n-au mostenit.

Iar când voi o sa muriti
Iadul o sa-l mosteniti.
Plângeti acum cu amar
Ca sa scapati de tartar.

Cât mai este vreme-acum
Mergeti la duhovnic bun,
Cu lacrimi sa va caiti
Si sa va marturisiti,

C-ati ucis pe-ai vostri fii
Si i-ati omorât de vii,
Cu moartea cea mai amara
Voi i-ati scos din viata afara.

Pruncii cei nevinovati
Stau în bezna aruncati,
Caci mamica lor haina
N-a vrut sa le dea lumina.

Dumnezeu la început,
Pe Eva când a facut,
Cu un nume tainuit
"Viata" pe ea a numit.

Si i-a spus copii sa nasca,
Cu-al ei lapte sa-i hraneasca,
În dureri sa nasca fii,
Spre-a fi mama celor vii.

Iar voi, mamelor nebune,
Moarte semanati în lume,
Din a dracilor povata
Omorâti si nu dati viata.

Diavolul usor va-nseala
Si va prinde cu momeala,
Caci acela la-nceput
Omorâtor s-a facut.

Iara voi lui ati urmat,
Savârsind mare pacat,
Omorând pruncii de vii,
Ducându-i la casapii.

N-ati fost voi izvor de viata,
Ci spre moarte-ati fost povata.
N-ati voit sa nasteti prunci
Si veti primi grele munci.

De aceea voi sa stiti:
Nu puteti femei sa fiti,
Nu sunteti femei de seama,
De nu vreti sa fiti si mama.

Ori paziti voi fecioria
Si lasati casatoria,
Spre a fi femei alese
Si a Domnului mirese.

De nu-ti place fecioria,
Sa iubesti casatoria,
Sa duci sarcina de mama,
Sa fii femeie de seama.

Sa nu te faci roaba placerii
Si unealta desfrânarii,
Ci a nasterii durere
Sa o primesti cu placere.

Ca pedeapsa vei avea
Si de iad nu vei scapa
Porunca de n-o pazesti
Si de nasteri te feresti.

A te mântui doresti,
Durerea sa o primesti.
Durerea-ti aduce tie
Cereasca împaratie.

De-ai ucis baiat sau fata
Ce ar fi trait odata
Poate ar fi fost un om vestit
Ce pe multi ar fi izbavit.

Poate-un împarat sau domn
Sau vreun sfânt sau mare om,
Care, de s-ar fi rugat,
Suflete ar fi salvat,

Pe multi ar fi mântuit,
Chiar din focul cel cumplit,
Pe multi ar fi ajutat
Sa aiba sufletul curat,

Iar de-ar fi fost el un sfânt
Si om tare la cuvânt,
Prin ale sale cuvinte
Pe multi lumina la minte,

Spre-a întoarce la lumina
Si la vesnica odihna,
Si a le fi spre lamurire
Spre vesnica fericire.

Mama, mama blestemata,
Ai gândit tu vreodata,
Când îti ucideai copiii,
Ca acestia au sa-nvie

În ziua cea de apoi,
Când vom învia si noi,
Si-au sa-ti ceara socoteala
Pentru moartea lor amara?

Pentru ca tu i-ai ucis
Si-n întuneric i-ai trimis.
Atunci ei te vor mustra
Si-asa te vor întreba:

"Cum ai îndraznit tu, mama,
Mama cu inima de-arama,
Ca sa ne ucizi pe noi
Si sa ne dai la gunoi?

N-ai gândit tu oare-atunci
Ca în iad sunt grele munci
Pentru cei rau ucigasi
Care ucid copilasi?

N-ai crezut ca vede Domnul
Tot ceea ce face omul?"
Vei da seama ce-ai facut
Si câti copii ai crescut.

Ai ales numai placerea
Si ai ocolit durerea,
Dar la judecata atunci
O sa ai amare munci.

Si pentru a ta placere
Tu vei merge în durere
Si-a lui Dumnezeu mânie
Te va duce la pieire,

În iad te vei osândi,
Munca o vei dobândi,
De nu te vei pocai
Si nu te vei spovedi.


N-AI VRUT SA FI MAMA

Ce-am gresit eu, mama,VIATA sa mi-o iei?
Ma alungi din tine, de ce nu ma vrei?
N-am cum sa ma apar, sa strig... n-am putere.
Te iubesc,mamico,cat nu poti tu cere.

Unde mi-e mormantul, in care cimitir?
N-ai vrut sa gust,mama,al VIETII SFANT POTIR.
Iti voi zice "mama"chiar de nu esti mama.
Striga-ma pe nume... nu stiu cum ma cheama!

Mi-ai pus capat,mama, zilelor de vis,
Te iubesc, mamico, chiar de m-ai ucis.
Nu-mi cunosti tu chipul ca sa-l pui in rama,
Desi mi-ai luat VIATA, tot mi-esti draga, mama.

Glasul constiintei l-ai lasat deoparte.
Tocmai tu, IUBIRE ma trimiti la moarte!?
Tu din necredinta te-ai iubit pe sine,
Eu cu atat mai tare te iubeam pe tine.

Iar la Judecata cum sa te prezinti?
Nu va fi scapare, n-ai sa poti sa minti
Ucigasa fapta tu n-o poti ascunde,
N-o sa ai cuvinte pentru a raspunde.

Sunt atatea mame ce-si doresc copii,
Dati-ne o sansa sa ramanem vii.
Cin''sa planga, Doamne;noaptea-atator drame
Cine sa trezeasca ZECI DE MII DE MAME.

Am omorât un înger
odata…,
i-am sfâsiat vesmântul
de lacrimi si suspine
cu mâna mea patata
de sânge si de crime.
Si ce pacat… saracul…
caci gura lui
de-o viata,
soptindu-mi la ureche
ma-nsenina cu bine.
Acum e dus…
si-mi pare rau
ca nu mai are cine
sa-mi fie… îngeresc
macar o clipa…
Si iar pacat…
caci el era iubire:
eu – micul om din el,
El – linistea din mine.

Am omorât odata
un înger
si i-am furat din sânu-i
gramada de minuni
ce mi le-a pus în cale
în drumul meu la vale
din nastere spre moarte…
Dar n-am putut-o duce
cu mine…
era prea grea
si trupul meu prea singur
ca s-o mai poata tine.

Si-mi pare rau acum
c-am stins din el
seninul cer,
caci nu mai are cine
sa-mai paseasca-agale
si uneori… timid
pe lânga mine.
E minunat când lumea-i
facuta din lumina!
El… îmi ducea minunea
eu… ma duceam pe mine.

din pacate si eu am facut avort acum 9 ani si regret din tot sufletul.acum imi doresc un copil foarte tare insa nu stiu daca o sa am ocazia sa l tin vreodata in brate.am pierdut doua sarcini intr-un singur an,una la trei luni si una la 5 luni jumatate,e groaznic si nu doresc nimanui sa treaca prin asta.ceea ce e mai dureros e faptul ca medicii imi spun ca eu sunt ok ca nu am nici o problema doar ca nu reusesc sa duc sarcina la capat
sfatul meu e sa nu faceti avort niciodata indiferent de situatia in care va aflati
toate au o rezolvare pe lumea asta

Da tu nu ai auzit de prezervativ?Durex , Billy Boy ceva :))

buna la toata lumea ,am si eu o nelamurire.muncesc la un abator si ridic greutate de 15-18kg batele de mezeluri si foarte multe intro seara ,o sa imi afecteze cu ceva cand voi vrea sa fac bebe????imi zicea cineva ca noi femeile care nu avem copil sa luam larevederre k la cata greutate ridicam nu o sa mai putem face .si m-a pus pe ganduri k imi doresc ca la anu sa raman gravida.ast raspunsurile voastre.pa

Buna seara tuturor . Am citit cu mare atentie toate comentariile voastre ... am ramas inmarmurita de durere. Cele care sunt in dubii in ceea ce priveste un avort si ceea ce presupune. Mare ATENTIE!!! : este foarte greu . Este o experienta traumatizanta atat fizic cat si moral . Am 16 ani , am trecut printr-un avort acum aproximativ 2 zile , si , ma simt groaznic . Pentru viitoarele mamici care nu au produs inca aceasta tragedie , va dau un sfat , NU O FACETI. Pe moment crezi ca , e o scapare dar , defapt este doar o aparenta , vrei fi traumatizata . Este foarte greu , ramai cu un gol mare in suflet urmat de accea intrebare : oare pot sa mai ramai insarcinata ? Nu sfatuiesc pe nimeni sa aleaga aceasta modalitate . Regret enorm ca am facut-o , daca as avea acum aceeias ocazie , as pastra copilul cu placere fara a mai sta pe ganduri . Deci , ganditi-va !

inteleg durerea fiecaruia dar pe moment numai la chestia aia te gandesti daca ai si 18 sau 19 ani.e dureros dar eu cred daca faci avort la cateva saptamani poate mai ai sanse sa ramai insarcinata.am si eu o intrebare verisaora mea are 19 ani neimpliniti si ia intarziat ciclul deja 15 zile a facut 3 test si au iesit negativ a fost la ginecolog si inca nu sa vazut nimic,o doare cateodata burta si un pic sfarcurile sunt sensibil pe data cand trebuia sa ii vina ciclui avea dureri de sani si un pic de burtica oare e insarcinata va rog din suflet ast rasp.va pup fetelor si multa sanatate

adica avea sintome ca ii vine ciclu va rog din suflet e disperata ce parere aveti?

Pastreaza-l...pastreaza-l...k uite eu ma chinui de 4 luni si numai raman......as da orce sa mai raman odata ptr k imi doresc foarte mult...numai faceti fetelor asa pacat de moarte.../ptr k o sa vina vremea knd o sa va doriti si nu o sa mai puteti ...nu omorati o viata ......fara aparare pastreaza-l D-zeu te va ajuta sa il cresti ai sa vezi D-zeu nu va va lasa sa muriti de foame......

asa e e cel mai mare pacat posibil. si eu am facut 2 avorturi si acum regret.am incercat sa raman gravida dar nu am reusity .

vei face cea m-ai mare p***ae sa dai afara si acest suflet,te sfatuiesc sa nu faci asa ceva,vei regr.eta, o felie de piine vei gasi sa-l cresti.eu am facut acest lucru prima mea sarcina lam dat afara si akm regret incerc de un an de zile dar nu reusesc nu face acest pas

Fetelor eu avorturi nu am facut pentru ca eu si sotu ne-am protejat vreme de multi ani(nu-mi placeau copii);acum dupa ani de casatorie mi-am dat seama ca am gresit,dar sar putea sa fie cam tarziu,nu raman insarcinata cu toate ca doctorul zice ca o sa raman;fetelor nu faceti ca mine, va dau un sfat: FACETI COPII IMEDIAT DUPA NUNTA(cred ca in viata totul se plateste si mai devreme sau mai tarziune ne vine randu la toti)succes pt cele care va doriti sa ramaneti insarcinate!

da e posibil

ce fel de mama e aia care te sfatuieste sa avortezi? o colega din liceu a nascut cand eram in clasa a 12-a si pt asta a pastrat copilul, si-a dat bacul iar acu e anul 3 la facultate si studiaza farmacia. o solutie se gaseste cand iti doresti un copil. eu am o fetita de 4 luni, cand am ramas insarcinata eram aproape pe drumuri, eu si sotul meu lucram pt niste p***a care ne batjocoreau in ultimul hal, cand am aflat de bebe pe care ni l-am dorit din suflet ne-am luat bagajele si am plecat in strada si ne-am cautat de lucru, da pt asta acum avem casuta noastra (in chirie) sotul meu lucreaza zilnic 6-8 ore, iar eu lucrez 6 ore pe sapt. cand iti doresti un bebe nu exista nicio scuza sa il avortezi chiar daca esti in strada si nu ai ce manca!

imi doresc mult un copil in cerc de mult tinp nu am afacut nici odata avort sper sa am si eu intro zi copii sa va ajute dumnezeu pe toate sa va indepliniti dorinta de a avea un copil eu mam hotarat sa merg la medic sper sa fie totul bine...

Buna fetelor!Eu tot sunt ucigasa ca unele dinte voi,am facut intrerupere de sarcina la 20 ani ,dupa care peste 4 luni mi-a murit cel mai scump om MAMA chiar de ziua mea de nastere,Dumnezeu nu ne iarta pentru ceia ce facem.Acum sufar indoit.Acum 5 saptamini am ramas insarcinata si stateam la dubii sa fac a doua intrerupere de sarcina sau sa las copilul.Asta noapte MAMA mi=a aparut in vis fapt pentru care ma convins sa las copilul,ma tem ca Dumnezeu sa nu-mi ia iarasi pe cinea la care tin foarte mult ,Fetelor nu faceti avort Dumnezeu oricum ne pedepseste mai devreme sau mai tirziu!

fetelor nu avortati niciodata un copil e ceva sfint eu in urma ku 2 ani am avortat si imi pare nespus de rau,sincer sa mai ramin insarcinata nu am incercat dar mie frica ca no sa pot aduce un copil pe lume care sal tin in brate sal sarut si sal mingii

Draga mea deja nu mai intorici nimik
Iti pare rau((Toti asa au spus(Multe cazuri am citit aici)
Unii isi dau vita pentru ai salva cas bolnavi de boli netratabile
Da voi ii avortati,unii kear nu isi anuntsa parintii fiindule frika ,posibil asta este o esire buna din situatie frara avort
Fetelor ginditiva ininte de a lua viatsa unui copil((

esti nebuna cum poti gandi asa.....aceeasi greseala am facut si eu.....dar nu ptr.ca am vrut ma doare sufletul....eu am avut incredere in cine nu a trebuit...discutam cu el despre un copil....vb.frum.si nu m am protejat tocmai ptr,ca am crezut in cuvintele lui....m am rugat neincetat la bunul Dumnezeu sa raman insarcinata....si cand am ramas.....mi a distrus sufletul spunea ca nu este pregatit....desi el are casa....are o firma....nu intelegeam la ce facea referire cand spunea ca nu este pregatit....nu era mai frum.daca spunea de la inceput ca nu este pregatit....ma protejam....si nu aj.sa fac un asemenea pacat....ma doare sufletul.....nu pot dormi noaptea.....nu mai fa un asemenea pacat un copil nu are nicio vina ca noi nu suntem in stare sa ne gandim!!o sa-ti para rau.....!!cand ai sa-ti doresti Dumnezeu nu o sa-ti mai ofere ocazia.....!!Lasa-l!!