Autismul la copii

Din experienta de parinte pot spune ca daca veti urma o terapie comportamentala (ABA) bine coordonata sunt foarte mari sanse de recuperare cvasi-completa. Puteti gasi detalii si informatii despre coordonatori (doi coordonatori foarte buni!) si terapeuti pe http://autismul.wordpress.com/ sau/si http://autismro.wordpress.com/

M-as bucura foarte mult sa ii fie bine copilului d-voastra.Incercati si ceva sporturi, poate si unde este un colectiv de varsta ei.Nu a-ti mentionat varsta d-voastra.Uneori, daca mamele sunt mai in varsta, copilul are o relatie mai distanta, caci este diferenta de varsta, si uneori, cand imbatranim, avem tendinta de a exagera.
Ar fi de ajutor sa incercati si ceva muzica, sa vedeti de ii place, sa cantati impreuna, sau cu un instrument muzical sa se joace.
Sau un animal de companie poate fi de mare ajutor, caci daca il va iubi, va dori sa comunice cu el.
Cautati sa vedeti si zodia ei, caci unele sunt mai retrase, mai putin comunicative, nu inseamna ca este bolnav, totul este sa il intelegeti si sa va ocupati de el cu dragoste si poate logopedul va va ajuta sa il invatati pe copil sa vorbeasca, poate vina sa fie si din partea d-voastra.
Copii pe care nu prea se ocupa parintii de ei, ajung sa aibe aceste probleme.
Sunt sigura ca veti ajunge la rezolvarea favorabila si scuze pt aprecierile, mele, poate am fost pea dura.

Poate nu trebuie sa va agitati mai mult decat este nevoie. Nepotul meu are si el probleme de vorbire, acum are 7 ani si inca tot nu vorbeste corect, nici pe departe, nu prea ii sta atentia, da din maini necontrolat parca, nu retine mai nimic, dar nu poate fi vorba de autism nicidecum, unii copii asa sunt. Recomandarea mea este sa mai cereti si alte pareri. Tratamentul pentru autism oricum nu poate sa-i dauneze, dar poate ca trebuie vazute si alte cai.

Doctorul acela este probabil un incepator. La aceasta varsta nu se poate spune inca cu siguranta de autism. Sunt copii care pana la 2 ani , uneori si mai tarziu, nu scot un cuvant si pe urma de dezvolta absolut normal. Deci nu va luati dupa ce a spus medicul acela. Exista diferente mari la dezvoltarea copiilor, nu suntem roboti.

Sari vreau sa iti spun ca am 28 de ani si din contra chiar ma ocup de ea fac si eu diferite jocuri cu ea pe care le-a recomandat logopedul . Ea a stat numai cu mine , a fost un copil dorit, eu am crescut-o singura sotul fiind mai tot timpul plecat cu serviciul. Problema nu este ca ea nu vorbeste ci faptul ca ea nu prea intelelege decat f.putin.Eu daca ii spun sa imi aduca ceva ea nu reactioneaza ca si cum nu intelege, ea nu arata cu degetul. Ea nu este izolata in colectivitate, se duce la copii ii mangaie ,vrea sa interactioneze dar acasa are momente cand se mai pune intr-un colt si nu vrea sa vina la mine cand o strig iar daca vreau sa o iau de acolo incepe sa planga si asta se intampla de cateva luni. Ea este foarte atasata de mine vine singura la mine ma mingaie , ma pupa ,ma strange in brate.Am fost la terapie si mi-a spus ca intradevar are cateva elemente de autism dar fiind mica cu terapie , la cresa cu copii, si sa lucrez si eu cu ea acasa se recupereaza. Mi-au spus ca e bine ca am vazut aceste semne pentru ca multi parinti nu le vad sau nu vor sa le vada si copilul daca nu urmeaza o terapie cum trebuie ajunge la autism pentru ca ei cu cat cresc fac regrese. AVIZ TUTUROR PARINTILOR SA FIE FOARTE ATENTI LA COPII LOR .

Nu pare autism, mai degraba este ADHD, aveti grija in primul rand cu alimentatia, faceti modificarile necesare ca sa primeasca hrana buna pentru creier si sa nu consume alimente ce accentueaza hiperactivitatea (produsele zaharoase, in special cele cu zahar rafinat).
Lecitina (gasita si in soia si in alte produse vegetale), uleiurile polinesaturate (ulei de peste, nuci, seminte crude) si unele vitamine ajuta la dezvoltarea creierului si la functionarea lui.

Nirolf iti multumesc pentru sfat o sa incerc si asta dar ADHD eu citisem ca apare la copii scolari.

Mentionez ca doctorul nu a spus ca are autism . Mi-a spus ca are intarziere in dezvoltare si inca ceva ce eu nu am mentionat este ca la 11 luni cand fetita a inceput sa se ridice in picioare am observat ca tinea piciorul stang mai mult in interior nu il tinea drept si atunci am ajuns la neurolog si dansa ne-a trimis la Kinetoterapie si fetita poarta ghetute ortopedice ,dupa ce a fost vazuta si de un ortoped de la bucuresti. Noi suntem din Tulcea. Avazut-o si un neurolog de la Marie Curie care ne-a recomandat sa ii facem un RMN i l-am facut dar a iesit bine iar dansa mi-a spus totusi sa fiu atenta la dezvoltarea ei pe mai tarziu atunci avea 1an si 2 luni si sa mai merg cu ea la neurolog ca sa vada cum se dezvolta. I-a dat si un tratament - Tonotil-n , Encephabol si Pure DHA.. Va multumesc tuturor pentru sfaturi si mai astept.

Bineinteles ca se poate recupera, trebuie sa o dati pe mana specialistilor. Este gratuit- la Timisoara, scoala Iris, cu internat cu cu totul asigurat,

Nilfor nu stiu ce sa iti spun dar oricum eu vreau sa o duc si la Bucuresti sa mai aflu si alta parere . Eu zic ca am facut bine ca am inceput terapia, lucrez si eu cu ea acasa si o sa vedem ce va fi dar fac tot ce imi sta in putere sa o fac bine.Este primul nostru copil si ni l-am dorit f.mult. Eu am avut si probleme la inceput de sarcina am avut sangerari timp de o luna jumate si am urmat tratament cu Duphaston pana in luna a saptea, si ma gandesc ca poate de la sangerari desi fetita a primit nota 10 si totul a fost bine pana la 11 luni cand avut probleme cu piciorusul- picior talvalg bilateral. Multumesc pentru raspunsuri.

Cori, situatia ta seamana cu a mea... si eu am fost plecat cu serviciul pana a facut baiatul 2 ani... E posibil ca lipsa tatalui sa conteze.
Din pacate nu vei gasi mare ajutor la medici. Dupa cum vezi, nici macar un diagnostic clar nu pot sa dea. Descarca de pe net un test Portage si completeaza-l sincer, fara sa te minti. Daca nu iese potrivit cu varsta biologica, contacteaza un terapeut specializat (psiholog care STIE ABA). Chiar daca terapia o faci singura, acesta iti poate da indicatii despre ce sa faci.
Eu am pierdut timpul intre 2 si 4 ani asteptand minuni, dupa sfaturi gen: "lasa copilul ca se dezvolta mai tarziu", "asa sunt baietii, vorbesc mai greu" s.a. si in aceasta perioada l-am indopat cu Tonotil, Encephabol si vitamina B.
Am inceput terapia la 4 ani iar copilul a inceput sa vorbeasca dupa 35 de saptamani de la incepere pentru ca, inainte de a vorbi, copilul trebuie sa aiba ceva de spus. Iar copilul trebuie invatat ce sa spuna.
Singurul medicament care a fost de ajutor a fost Risatarun (este ieftin, dar se poate cumpara numai din Germania si numai pe baza de reteta).
Trebuie sa nu te descurajezi, baiatul meu, dupa 4 ani de terapie este recuperat 99% (urmeaza scoala normala si nu are nicio problema). Mai are doar mici probleme de pronuntie si mici probleme de socializare.

Cori, situatia ta seamana cu a mea... si eu am fost plecat cu serviciul pana a facut baiatul 2 ani... E posibil ca lipsa tatalui sa conteze.
Din pacate nu vei gasi mare ajutor la medici. Dupa cum vezi, nici macar un diagnostic clar nu pot sa dea. Descarca de pe net un test Portage si completeaza-l sincer, fara sa te minti. Daca nu iese potrivit cu varsta biologica, contacteaza un terapeut specializat (psiholog care STIE ABA). Chiar daca terapia o faci singura, acesta iti poate da indicatii despre ce sa faci.
Eu am pierdut timpul intre 2 si 4 ani asteptand minuni, dupa sfaturi gen: "lasa copilul ca se dezvolta mai tarziu", "asa sunt baietii, vorbesc mai greu" s.a. si in aceasta perioada l-am indopat cu Tonotil, Encephabol si vitamina B.
Am inceput terapia la 4 ani iar copilul a inceput sa vorbeasca dupa 35 de saptamani de la incepere pentru ca, inainte de a vorbi, copilul trebuie sa aiba ceva de spus. Iar copilul trebuie invatat ce sa spuna.
Singurul medicament care a fost de ajutor a fost Risatarun (este ieftin, dar se poate cumpara numai din Germania si numai pe baza de reteta).
Trebuie sa nu te descurajezi, baiatul meu, dupa 4 ani de terapie este recuperat 99% (urmeaza scoala normala si nu are nicio problema). Mai are doar mici probleme de pronuntie si mici probleme de socializare.

Gabriel noi facem terapie ABA de 2 zile iar testul p[ortage i l-a facut psihologul care colaboreaza cu centrul unde facem terapie si dupa test ne-a spus psihologul ca ca si dezvoltare e la 1an si 5 luni deci este cu 5 luni in urma. Dansa a spus ca e bine ca am adus-o la terapie acum si nu am lasat sa mai treaca timp pentru ca cu cat incepe mai devreme cu atat recuperarea va fi mai buna.Eu lucrez si cu ea acasa in paralel si merge si la cresa.In momentul in care eu am postat intrebarea inca nu vorbisem la centru pentru terapie nici nu stiam ca avem un centru cu terapie in orasul nostru si culmea la doi pasi de blocul in care locuim si de aceea aveam nevoie de un raspuns .Acum dupa ce am vorbit cu psihologul m-am mai linistit si am sperante ca va fi bine.Astept in continuare sfaturi si idei ,e bine sa stii cat mai mult despre acest subiect. Va multumesc.

Imi cer scuze pentru cacofonii .

Daca incepe recuperarea de la varsta asta eu zic ca sunt sanse ff mari sa se recupereze cat sa se descurce singura(nu se recupereaza total niciodata).Eu am un baiat de 8 ani si jum care a facut ABA aproape 4 ani INTENS(9 ore pe zi)este in clasa a 2-a si se afla printre primii 3-4 copii din clasa la invatatura(stereotipuri mai sunt dar insesizabile pt necunoscatori).Nu vreau sa te descurajez dar stiu ca autismul la fetite este mult mai sever si se recupereaza f greu deci...cu cat mai repede cu atat mai bine.Noi am lucrat cu Monica Manastireanu in Bucuresti.multa sanatate si multa rabdare(este nevoie)

Daca incepe recuperarea de la varsta asta eu zic ca sunt sanse ff mari sa se recupereze cat sa se descurce singura(nu se recupereaza total niciodata).Eu am un baiat de 8 ani si jum care a facut ABA aproape 4 ani INTENS(9 ore pe zi)este in clasa a 2-a si se afla printre primii 3-4 copii din clasa la invatatura(stereotipuri mai sunt dar insesizabile pt necunoscatori).Nu vreau sa te descurajez dar stiu ca autismul la fetite este mult mai sever si se recupereaza f greu deci...cu cat mai repede cu atat mai bine.Noi am lucrat cu Monica Manastireanu in Bucuresti.multa sanatate si multa rabdare(este nevoie)

Este cea mai buna terapie ,chiar daca este f greu ca parinte sa fi consecvent si sa nu lasi garda jos nici macar 1min, merita tot efortul.Daca terapeutii sunt dedicati sigur se va recupera bine.

nu fi descurajata eu am un baietel de 6 ani iam descoperit boala singura,toata lumea spunea ca asa sunt baietii mai inceti,dar ma ingrijora comportamentul lui ca era prea cuminte,prea linistit,pana la 4 ani na vorbit,,ce spunea nu se intelegea nimic,iar acum vorbim in propozitii,cu politeturi de nu vine la nimeni sa creada cat de mult sa reuperat,fac terapie de 1 an, la un centru de recuperare din oras,iar 1an in urma am facut eu cum mam priceput si ce am citit pe net,ptr ca la noi in tara nu te ajuta nimeni cu un asemenea copil pana nui pui si diagnosticul sau mai exact pana nu ai un certificat de handicap,numai asa am putut sa fac recuperare intensiva,sper sa mergem la scoala peste un an adica mai tarziu decat merg ceilalti copii lntreabati medicul care o trateaza daca e cazul sai dai DEBRUMYL,un medicament din franta ajuta mult partea de vorbire,fii tare si multa bafta,cu cat e mai devreme terapia cu atat e mai bine .