Concurs Pufies: Sunt insarcinata!!!

Momentul in care am aflat ca sunt insarcinata a fost foarte emotionat atat pentru mine cat si pentru sotul meu.La aproape 2 ani de la castorie,intr-o seara de noiembrie,ajunsa acasa de la serviciu ,pe cand sotul era plecat la socrii mei la tara,am decis sa-mi fac testul de sarcina deoarece nu ma simteam prea bine,aveam greturi,arsuri si aveam o pofta "nebuna"de lamaie.Asa ca am luat testul,l-am facut si surpriza,surpriza a iesit pozitiv.Sincer nu stiam cum sa reactionez,sa plang de fericire,de tristete cu gandul ca ma voi ingrasa poate prea mult(eram panicata din cauza ca mama mea a luat cu mine peste 30 de kg).Tin minte si acum ca saream prin casa , de zapacita ce eram.Dupa ce mi-am revenit, am pus mana pe mobil,l-am sunat pe sot(era in drum spre casa si slava domnului nu conducea el:P).I-am dat vestea si liniste totala,nici el nu stia cum sa reactioneze.Dupa cateva secunde m-a intrebat daca sunt sigura ,iar eu i-am zis ca nu dar asa arata testul.I-am zis ca inchid si ca ma duc la farmacie sa-mi cumpar alt test de sarcina,alt model si sa vedem ce zice.Am plecat la farmacie,am luat alt test,l-am facut si hopa tot pozitiv.Intre timp a venit si sotul si stateam amandoi si ne uitam la teste ca niste copii la jucarii noi.90% eram foarte fericiti,10% ne eram frica sa nu fie o eroare asa ca a 2 -a am pus mana pe telefon,am sunat la cabinet si am aflat ca eram in 4 saptamani de sarcina.Fericirea noastra are acum aproape 3 ani,am luat 9 kg pe perioada sarcinii si ne gandim la al doilea.:P

- primul lucru pe care trebuie sa-l faca o persoana care se ingrasa este un consult medical pentru a stabili daca fenomenul se petrece pe fondul unei tulburari hormonale. In acest caz, tratamentul tulburarii restabileste si greutatea normala.
- daca vrei un corp suplu nu lenevi. Lenea si lipsa de vointa sunt cei mai buni prieteni ai kilogramelor in plus si dusmanii tai, in consecinta. Fa sport cat mai mult.
- invata sa te controlezi, orice persoana isi poate mentine un corp amonios…daca vrea cu adevarat!
- nu te infometa, ia-o incet si nu te astepta la rezultate minune. Lucrurile bune vin greu dar daca reusesti sa le obtii, se mentin timp indelungat.
- nu te cantari mai des de 2 saptamani. Multe fete se cantaresc zilnic dar asta e o mare greseala. Greutatea corpului variaza (fara sa se ingrase sau sa slabeasca) in functie de cat de sarate sunt alimentele ingerate, de cantitatea de apa consumata, de variatii digestive, de fazele ciclului menstrual, etc. Poti avea impresia ca incercarile tale de a slabi nu dau rezultate si de deprimare sa incepi din nou sa mananci prea mult.
- bea apa plata cat mai multa si evita sucurile pentru ca desi nu par, contin cantitati uriase de zahar. O persoana adulta are nevoie de 2 litri de apa pe zi in timpul anului; vara mai mult, chiar 3-4 litri. La pubertate e posibil sa ai nevoie de ceva mai putina apa; depinde cat de mult ai crescut.

- primul lucru pe care trebuie sa-l faca o persoana care se ingrasa este un consult medical pentru a stabili daca fenomenul se petrece pe fondul unei tulburari hormonale. In acest caz, tratamentul tulburarii restabileste si greutatea normala.
- daca vrei un corp suplu nu lenevi. Lenea si lipsa de vointa sunt cei mai buni prieteni ai kilogramelor in plus si dusmanii tai, in consecinta. Fa sport cat mai mult.
- invata sa te controlezi, orice persoana isi poate mentine un corp amonios…daca vrea cu adevarat!
- nu te infometa, ia-o incet si nu te astepta la rezultate minune. Lucrurile bune vin greu dar daca reusesti sa le obtii, se mentin timp indelungat.
- nu te cantari mai des de 2 saptamani. Multe fete se cantaresc zilnic dar asta e o mare greseala. Greutatea corpului variaza (fara sa se ingrase sau sa slabeasca) in functie de cat de sarate sunt alimentele ingerate, de cantitatea de apa consumata, de variatii digestive, de fazele ciclului menstrual, etc. Poti avea impresia ca incercarile tale de a slabi nu dau rezultate si de deprimare sa incepi din nou sa mananci prea mult.
- bea apa plata cat mai multa si evita sucurile pentru ca desi nu par, contin cantitati uriase de zahar. O persoana adulta are nevoie de 2 litri de apa pe zi in timpul anului; vara mai mult, chiar 3-4 litri. La pubertate e posibil sa ai nevoie de ceva mai putina apa; depinde cat de mult ai crescut.

cand am aflat ca sunt insarcinata,eram impreuna cu sotul la medicul ginecolog.El ma astapta in sala,iar cand am iesit i-am spus:"are o luna!"si l-am luat in brate si am inceput sa plang de fericire,el a ramas mut vreo cateva ore,nu spunea nimic.

Ne hotarasem sa "lucram" la proiectul bebe de vreo 2 luni dar am fost atat de prinsi cu nunta si cu incercarea de a ne cumpara o casuta a noastra, ca nu ne-a prea stat gandul la asta. In a treia luna insa, nu stiu de ce, cum si in ce fel dar am simtit ca sunt insarcinata. Intr-o zi am fugit de la serviciu pana la farmacia din colt sa imi iau test de sarcina, desi era cu muuuuuult inaintea zilei in care ar fi trebuit sa imi vina menstruatia. A iesit bineinteles negativ. Prietena mea draga si buna incerca sa ma tina ancorata in realitatate, eu nu si nu, o tineam pe a mea - eu sunt insarcinata, asa simt eu. Am mai facut vreo doua teste, ambele negative. In ziua 0 (nu am mai avut rabdare sa am nici macar o zi de intarziere) am facut din nou test care s-a pozitivat. Ha!!!!! Eram sigura!!!!! Eram insarcinata si ascultand acea voce interioara, aceeasi care mi-a soptit ca sunt insarcinata inainte ca orice test sa mi-o arate, am stiut ca am un baietel.
Intre timp am reusit si am semnat si contractul pentru casuta noastra, lucrurile pareau sa se aseze.
Am sarbatorit cumpararea casutei si intre doua pahare de sampanie i-am facut sotului un cadou. O carte. "Celui mai bun tata din lume" Nu prea a stiut cum sa reactioneze, nu stia ce sa inteleaga. Eram fericiti!
Au urmat 9 luni absolut minunate, incarcate de trairi si emotii uimitoare si greu de pus in cuvinte, finalizate cu un baietel....cum altfel decat....perfect!

Avem doi baieti minunati. Cu toate ca spatiul este extrem de limitat, i-am dorit si am vrut sa-i avem, fiind trecuti de 30 de ani. Ne-am bucurat enorm cand s-au confirmat sarcinile, desi nu a fost o mare surpriza pentru noi, deoarece banuiam amandoi, datorita simptomelor specifice. Doresc tuturor mamicilor copii sanatosi.Am un baietel care are nevoie de scutece marimea 5, ac***a 1,2 ani este un urias nascut la 4,4 kg. Dar avem un nepotel nascut a doua zi de Pasti, anul acesta cu picior stramb congenital bilateral. Saracul a stat 2 zile acasa si acum e internat la Targul Mures pentru investigatii. pentru el as vrea sa castig concursul. Il ajutam cum putem si noi si toata familia, desi ei stau la tara, la mare distanta de centre ce il pot face bine, tatal castiga minimul pe economie si mama casnica ca toate femeile de la tara. Dar sper ca Dumnezeu sa ii ajute ca eforturile lor sa nu fie zadarnice si copilul sa nu sufere mai tarziu.

In urma cu 3 ani nu stiam ca sunt insarcinata dar, aveam dureri ingrozitoare de burta, nu puteam sa stau pe scaun, plangeam si ma gandeam ca poate am racit de aceea am asemenea dureri.M-am vaitat vreo 2 zile pana cand sotul meu s-a hotara intr-o dimineata si in loc sa ma duca la serviciu m-a dus direct la spital pentru ca eu tot amanam sa merg.Mi-au facut consult ginecologic si imediat mi-au spus ca sunt insarcinata in 4 saptamani. Sotul meu era langa mine, ma tinea de mana si in momentul cand a auzit vestea m-a strans de mana si mi-a spus ca ma iubeste dar, bucuria a fost de scurta durata pentru ca era o sarcina cu probleme. M-au internat, am facut tratament si la doua zile dupa ce aflasem ca sunt insarcinata si ma agatam cu disperare de sansa de 5% ca sarcina sa o pot pastra nu s-a intamplat asa, am pierdut-o.Pe scarile spitalului cand m-am externat am vazut un tatic cu un buchet imens de flori care era asa de fericit ca e tatic si uitandu-ma la sotul meu am inceput sa plangem si ne-am promis ca la urmatoarea sarcina vom avea mare grija.Asa a si fost, la 6 luni dupa ce am pierdut prima sarcina mi-am facut pentru prima data din nou un test de sarcina,eram singura acasa si parca am simtit ceva din interior care im spunea ca sunt insarcinata, nu mi-a venit sa cred cand am vazut testul pozitiv am alergat la farmacie si am mai cumparat 2 teste si acestea au iesit tot pozitive. Nu stiam ce sa fac parca imi era frica sa ma mai misc de teama sa nu pierd sarcina vroiam sa o protejez credeam ca daca ma misc o sa plece iar de acolo.Urmatorul pas a fost sa imi sun sotul care era in delegatie la 400 de Km de casa sa ii dau vestea, in momentul cand i-am dat vestea cea mare s-a urcat in masina si a pornit spre casa tot spunand la telefon sa stau in pat si sa nu ma misc pana nu ajunge el sa mergem la doctor.A doua zi de dimineata am fost la medic si ne-a confirmat sarcina care avea 3 saptamani si era totul bine.Nu stiam cum sa ne manifestam cand am auzit vestea, parca ne temeam sa ne bucuram dar, medicul ne-a asigurat ca o sa fie bine daca o sa urmez tratamentul si conditiile unei sarcini dificile.Asa am si facut, nimic nu mai conta in jurul meu decat bebelusul meu pe care il simteam cum creste si dupa 9 luni am reusit sa nasc un ingeras care este bucuria casei.Sotul meu a stat 2 luni cu noi acasa ca sa se bucure de prima baita, de primul gonganit, de primul ras, de primul scutec schimbat............de toate bucuriile pe care ti le ofera un copilas.Acum Andrei are 1 an si 9 luni si daca Bunul Dumnezeu vrea sa ii mai aduca un fratior sau o surioara noi suntem gata sa o primim.Ne consolam si acum dupa prima sarcina pierduta si spunem ca am pirdut primul copil pentru ca Dumnezeu l-a iubit mai mult decat noi si la vrut la el.Nu pot descrie in cuvinte ce inseamna sa fii parinte, e un sentiment unic, noi ne uitam la el si nu ne vine sa credem ca suntem atat de norocosi ca il avem. E sufletul casei, e minunea noastra pentru care ii multumim Lui Dumnezeu in fiecare zi.

Salutari tuturor, si cred ca a fi insarcinata e un dar de la Dumnezeu.Eu sunt insarcinata in 27 de saptamani,iar bebelusul a venit atunci cand nici nu speram.Sotul meu a avut un" feeling" , si a insistat intr-o sambata sa fac un test de sarcina, care a iesit pozitiv.
(nu pot spune ca nu presimteam ceva,doar ca eram un pic speriata de ce raspuns voi avea la testul de sarcina).Vestea a fost anuntata chiar atunci catre parintii nostri ca vor deveni bunici,iar in week-end-ul respectiv am petrecut .

vestea cea mare nu i-am dat-o eu ,i-a dat- o,de fapt ne-a dat-o doamna de la ecograf .hai sa va povestesc : ma simteam mai obosita si mai irascibila sa zicem :) dar am pus totul pe seama job-ului stresant .cand a inceput sa ma doara in zona ficatului am inceput sa ne punem intrebari .ma durea si ziua si noaptea indiferent cat ma odihneam ..alte simptome nu aveam .nici nu ne gandeam la sarcina ...mi-am facut o programare pentru o ecografie abdominala gandindu-ma la ce era mai rau ,durerile erau insuportabile.am ajuns ,am intrat amandoi ,a inceput doamna sa caute si cauta ,si cauta cand deodata spune :aveti doi !!! doi ce ??? intrebam noi intr-un glas .aveti gemeni !!! am ramas ca la dentist ..sunteti sigura ?? intrebam noi ? s-a uitat lung la noi ...a fost si a ramas un moment de neuitat ...

Fiind superstitioasa doar sotul meu a aflat ca sunt insarcinata, restul prietenilor si familia afland dupa ce am trecut de primul trimestru

Eram studenta si mama era arestata de comunisti.Nu a fost un moment prea placut

Atunci cand am aflat ca sunt insarcinata eram cu sotul meu. Am facut testul si am asteptat amandoi foarte emotionati sa vedem rezultatul, iar bucuria a fost pe masura.

noi ne-am dorit foarte mult copilasul pe care il avem si cand ne-am hotarat sa-l facem la doua saptamani imi faceam un test , cand mi-a iesit testul pozitiv am iesit din baie si m-am dus la sotul meu care statea pe canapea , si inceput sa zambesc si i-am aratat testul, apoi m-a luat in brate m-a sarutat si ne-au dat lacrimile la amandoi de fericire.

eu aveam deja un baietel de un an si jumatate destul de mic...si suparata pe sotul meu care era ff ocupat si obosit in acea perioada am renuntat la anticonceptionale...si dupa nici 4 luni am inceput sa am o banuiala...l-am rugat pe sot sa imi cumpere de la o farmacie un test de sarcina cand se intorcea de la servici, si in timp ce el credea ca eu imi fac dusul de seara si ma astepta, eu am fost nerabdatoare sa vad daca se confirma banuiala mea...si ce credeti ca s-a intamplat? eram insarcinata! amandoi ne-am speriat de veste, dar pana la urma suntem fericiti ca avem 2 baieti frumosi, sanatosi si reusiti si va dorim tuturor sa aveti parte de asa ceva si sa primiti de la Dumnezeu tot ceea ce vi se da...!

cel mai emotionant moment privind anuntul ca sunt insarcinata,a avut-o in prim plan pe fetita cea mare care avea atunci 6 anisori si care a inceput sa planga de fericire;sincer,am ramas foarte impresionata ptr.ca nu credeam ca la aceasta varsta micuta copii isi pot exprima bucuriile plangand...:)

Cand banuiam dupa calendar ca am putea fi parinti ne-am luat un test de sarcina. Sotul nu m-a lasat sa-l fac decat impreuna cu el, sa aflam amandoi vestea. Scria acolo pe instructiuni ca dupa 5 min vom afla MARELE ADEVAR, si imi inchipuiam cand citeam ca probabil mi se vor parea cele mai lungi din viata mea. Cei drept cu vreo 2 luni inainte de asta ma linistisem la ideea de a avea cat mai repede un bebe ca devenisem obsesiva si oboseam pe toti ceilalti din jur si am zis sa nu mai fac nici un calcul, sa las sa vina cand va vrea si eram foarte calma. Asa ca revenind in zilele noastre, am luat testul, l-am facut ca la carte si acum momentul asteptarii....stateam cu sotul meu cu testul in mana si ce sa vezi... SURPRIZA: din prima secunda a doua liniutza s-a colorat mai tare ca prima 8-} . Acum eram in deruta, poate nu am citit bine instructiunile, poate nu l-am facut bine ca acolo zicea ca dupa 5 min se vede ceva si tot citiseram ca majoritatea au trebuit sa-l repete si in nici un caz nu se vedea atat de pronuntat. Sincer am inmarmurit, sotul meu tipa pe langa mine, eu incremenisem nu stiam cum sa reactinoez, am si plans normal dar nu cum m-am gandit ca am sa o fac. Sincer atunci m-am gandit la povestile voastre, la MIREASA si la cat am plans cand povestea ea si ce emotionanta era....si ma intrebam eu ce trebuia sa fac, cum sa reactionez, ce sa fac, am un bebe, e chiar adevarat, nu se poate....ba se poate, mii de ganduri pe secunda....Primul instinct a fost sa-mi mai iau 20 de teste, sa-mi fac si analize la sange, dar seara in bratele sotului meu m-am linistit si am zis sa nu stric frumusetea primului test si sa incep sa ma bucur de bebe. Nu am avut semne prevestitoare, dar bebe stia ca atunci trebuia sa vina ca a fost foarte dorit si doresc la toate sa se implineasca MINUNEA!

eu am aflat tarziu de sarcina si totusi nu mi venea sa cred pentru ca iubitul meu isi dorea foarte mult un copil si cand i am dat vestea nu i venea sa creada pentru ca am muncit mult pana sa vina marea minune si acum avem un baietel de o luna jumate si ne bucuram in fiecare zi de aceasta minune de copil!

am vrut ca atunci cand imi voi face testul sa fim amandoi acsa pentru a ne bucura impreuna in caz k voi fi insarcinata!zis si facut:m-am dus sa-l fac si cand am venit sotul meu deja se schimbase la fata nestiind inca rezultatul!am asteptat amandoi cu mana pe el sa treaca minutele necesare dupa cere am vazut cum apareau cele 2 liniute!ramaseseram incremeniti si nu am avut nici o reactie pret de cateva secunde dupa care cred k ne-am uitat de vreo 5 ori sa vedem daca 2 liniute trebuie sa apara!sotul meu era atat de fericit incat nui mai stia ce sa faca!ne doream copil de 3 ani si am reusit pana la urma!avem o fetita care azi imlineste 11 luni careia noi ii spunem FERICILA pentru k e un copil vioi si pentru fericirea care ne-a adus-o in viata noastra!doresc la toate femeile care vor sa fie mamici sa li se implineasca acest vis!

Cand am ramas insarcinata cu Ingrid in aprilie 2009 eram dupa 5 ani de la casatorie, s-a intamplat exact in luna in care ne-am mutat de la parinti la noi la apartament.
Cand i-am spus lui Cipri a fost ff fericit, parintilor mei le-am dat vestea ca vor fi bunici de ziua mamei.. a fost deosebit.
Cel mai frumos a fost ca medicul ginecolog a confirmat sarcina pe 27 mai exact la 3 ani de la casatoria religioasa.
Cea mai fericita am fost cand ne-a spus medicul ca va fi fetita.

Cand am aflat aceasta minunata veste am fost ff fericita nu stiam de ce testul arata 2 linii slab conturate am sunat la spital la sectia de ginecologie si am intrebat ce inseamna