Nervos, irascibil si agitat

Buna ziua/seara. O sa incerc sa explic totul de la inceput.
In general eram o fire destul de controlata, nervoasa dar cu scop, aveam rabdare, ma concentram usor, dar aveam si stari negative, cum ar fi frica de sange, simteam o anumita prezenta uneori cand era intuneric dar se intampla doar in casa, credeam ca am diferite boli pentru ca aveam palpitatii foarte des si cautam scuze sa efectuez diferite activitati cum ar fi sa ma duc la facultatr, sa ies afara, sa fac curat, pentru a sta la PC si a ma juca jocuri video. Cam acuma un an am inceput sa ma uit la un serial, mai exact Supernatutal si sa fac exercitii fizice. Totul a fost in regula, pana cand intr-o seara dupa ce m-am uitat cam 7 ore la serial si m-am dus sa ma culc, imi tot veneau in cap secvente din serial si imi dadea o stare de nervi. Serialul in sine nu era stralucit si imi dadea el o stare de nervi atunci cand vedeam actorii principali ca se enervau aiurea din situatii penibile. Peste seara respectiva am trecut relativ usor, dar ramasesem cu gandul acolo, pentru ca nu mi se intampla niciodata sa faca creieul meu ceva fara ca eu sa vreau aia. Am continuat exercitiile si vizionarea serialului pentru cateva zile, iar la o saptamana sa intamplat iar. Deja eram frustrat si foarte nervos ca iar imi trec secvente prin cap fara sa vreau eu. Dupa asta am incetat urmarirea serialui si executarea exercitiilor. De ce si exercitiile? Am banuit ca o fi de la ele, nu stiu, poatr presam un nerv ceva, stiind ca am o pensare de vertebre la coloana cervicala. Prin decembrie anul trecut am inceput sa am brusc niste rafale de imagini in creier ca si cum mi le imaginam dar nu le puteam controla. In aceste imagini parca imi imaginam cum imi injughiam prietena, fara sa o omor, doar cat sa o injughitii in abdomen in general, dar fara ura sau ceva, doar un impuls atata. Am stat cateva zile asa, evitand sa pun mana pe cuite si aveam grija cand cineva trecea pe langa mine pentru a nui face rau. Dipa 3,4 zile iam zis prietenei despre asta si dupa aceea mamei si sorei mele etc. Am zis ca am o problema si o consideram grava si am vrut ca si cei din jurul meu sa stie despre asta. Mam programat la psihiatru si mam dus. Am povestit tot tot, vrand sa aflu ce am si ce pot sa fac in privinta asta. Psihiatrul mia pus diagnosticul de tulburare obsesiv compulsiva si mia prescris initial seroxat pana la o pastila pe zi., iar prin februarie anul asta mia schimbat in zoloft pana la o capsula si jumatate pe zi de 50 mg. In timp ce luam seroxat a fost foarte bine, eram foarte relaxat si nepasator in fata problemelor, dormeam foarte mult, eram cum voiam sa fiu in general. Dar a fost necesar intreruperea tratamentului cu seroxar din cauza ca am probleme de ejaculare, adica nu ejaculam si intro seara nu am putut urina. La o luna dupa schimbarea tratamentului in zoloft au disparut imaginile, iar usor usor incepeam sa fiu mai melancolic, mai nervos, pana am ajuns sa fiu foarte agitat, sa am probleme de concentrare, nu puteam sa invat pentru examene, nu puteam sa ma concentrez la ceva ca deveneam agitat. Medicul a zis sa intrerupt tratamentul treptat asta fiind acuma o luna. De atunci pana acuma am degresat practic, pentru ca sunt foartr nervos, agitat, simt nevoia sa sar sa socializez sa fac chestii, analizez mult prea mult intelesul propozitiilor spuse de oameni, sunt extrem de irascibil, mai ales pe prietena mea. Si ea sa schimbat si nu ma inteles niciodata si mu prea ma sprijinit in privinta problemei mele. Dar nu este un motiv sa ma enervez din orice acuma. De precizat ca de prin martie anul asta am inceput sa fac mai multe exercitii fizice si nu mai pot fi atent, mai alea acuma. Nu ma pot gandi la 2 lucruri in acelasi timp si nu am stare, iar captul vizul parca este mai mic.. nu imi sare in ochi ceva nou care intra in campul vizual. Eu in general tineam minte si invatat sub forma de imagini, iar acuma imi aduc aminte foarte greu un eveniment sau o actiune pentru ca nu ma pot concrntra asupra imaginii. Ma frustreaza si enerveaza orice, ca am un lapsus, ca nu imi aduc aminte ceva, ca este dezordine in casa, sau ca de ce unii oameni nu se feresc cand trec pe langa ei. Uneori ma simt oarecum, nu stiu cum sa zic... daca nu ajut pe cineva dar as fi putut, ma gandesc ca de ce nu am facuto, ca nu este bine. Iar anul asta sa dezolvat o stare ciudata, ca ce peivesc parca nu este real, parca este doar o poza si nu am sentimente cand privesc ceva frumos, si auzul parca este la fel, ca totul ce se aude parca nu estevreal, se aude un pic infundat. Uneori am stari gen, de cr traim, ce rost are sa fac ceva daca oricum murim, sau imi vine sa iau la bataie pe cineva, sa fac pe cineva sa sufere. Uneori le gandesc, alteori doar simt nevoia sa fac asta si ma enervez ca nu le fac. De precizat ca nu am cu cine sa socializez, nu fac activitati in plus fata de cele din casa, ca am 25 ani, sex masculin. Am facut un consult neurologic si a fost in regula tot. La fel si la oftalmolog, chiar mia revenit vederea.
Ceea ce as vrea sa stiu este daca astea sunt simptome de la pastile sau de la o afectiune fizica, mintala si ce ar fi bine sa fac, sau cum sa ma controlez.
Multumesc de atentie si scuzatima pentru greselile grmaticale si de ortografie, dar am scris de pe telefon si imi este oarecum greu sa corectez tot ce am scris.