Articole

Hepatita este boala ficatului si este provocata de mai multi virusi. Hepatitele virale sunt boli „silentioase”, cu evolutie foarte lenta, dar care pot provoca grave dereglari ale functiei hepatice.

Hepatita A

Hepatita A este o infectie a ficatului cauzata de un virus de tip ARN care este transmis prin ingerarea alimentelor si a apei contaminate. Spre deosebire de virusii hepatici B si C, hepatita A nu determina o infectie cronica asupra ficatului. Hepatita A este o hepatita violenta (ea dureaza cateva zile sau saptamani, apoi se vindeca in mod spontan). Adesea greu de identificat, virusul hepatitei A nu provoaca leziuni permanente ale ficatului. Din fericire, hepatita A nu devine niciodata cronica si nu evolueaza catre ciroza. Astfel, cea mai buna metoda de prevenire ramane igiena adecvata.

Simptomele bolii sunt in general simple, boala debutand ca o simpla raceala insotita de manifestari digestive precum: greturi, lipsa apetitului, varsaturi. Intr-o stare mai complicata apare icterul care este insotit de urina inchisa la culoare si de scaune decolorate.

Hepatita B

Hepatita B este o boala infectioasa determinata de virusul hepatitei B (VHB), un virus ADN a carui gazda naturala este omul. Perioada de incubatie este lunga, de 40-180 zile, timp in care pacientul este contagios. O treime dintre persoanele infectate sunt asimptomatice, dar contagioase. O treime dintre infectii se manifesta cu simptomatologie pseudogripala precum oboseala, slabiciune, anorexie, cefalee, dureri abdominale si subfebrilitate, simptomatologie care frecvent duce la confundarea diagnosticului. O alta treime din infectii se manifesta prin icter, urini hipercrome, scaune decolorate. Icterul atinge un maxim de intensitate la 1-2 saptamâni dupa care se diminueaza. Aproximativ 90% dintre cazurile de imbolnavire la adulti evolueaza spre recuperare completa pâna la sase luni, cu persistenta oboselii pâna la un an sau chiar mai mult. Aceste persoane dezvolta anticorpi protectori, iar virusul este eliminat din organism. O foarte mica proportie din cazuri fac o forma fulminanta de hepatita, frecvent fatala in câteva zile. Restul devin purtatori cronici de virus. Contaminarea se face prin intermediul secretiilor vaginale, spermei sau pe cale percutana prin transfuzii de sangvine cu sange infectat, proceduri stomatologice, manichiura, piercing etc. Transmiterea prin intermediul salivei este foarte rara. Hepatita este o boala cronica frecventa care se poate agrava serios.

Simptomele hepatitei B se prezinta prin aparitia icterului, a unei stari de oboseala care persista de ceva vreme, lipsa poftei de mancare, varsaturi, dureri abdominale etc. In cazul bolnavilor cu hepatita B acuta, le este indicat repausul la pat pentru ca boala sa se vindece mai usor. De cealalta parte, in cazul hepatitei cronice pacientii sunt tratati medicamentos, insa numai potrivit recomandarilor specialistului.

Hepatita C

Hepatita C este o afectiune a ficatului cauzata de un virus de tip ARN ce este transmis in principal prin sange in timpul transuziilor, al utilizarii drogurilor injectate si uneori prin contact sexual neprotejat. Exista 6 tipuri de genotipuri ale virusului hepatic C identificati pana in prezent, cel mai frecvent fiind genotipul 1.Virusul hepatic C poate cauza atat forma acuta, cat si pe cea cronica a hepatitei, si e cea mai frecventa forma de hepatita dupa cele A si B. Spre deosebire de virusul hepatic B, virusul C produce afectiune cronica intr-un procent mult mai mare: 80% dintre adultii infectati cu virusul hepatic C vor produce o afectiune cronica (comparativ cu doar 5-10% dintre cei infectati cu virusul B). Forma acuta a hepatitei C se refera la primele 6 luni de la infectarea cu VHC. Virusul hepatic C are o perioada de incubatie ce variaza intre 14 si 180 de zile (mediu – 45 de zile).

Ca si hepatita B, infectia hepatica cu virus C nu prezinta de obicei simptome specifice. Foarte putini pacienti manifesta simptome pseudo-gripale asociate cu pierderea in greutate, oboseala, dureri musculate, iritabilitate, greata, anorexie si icter in faza activa a hepatitei C (aceasta apare intre 2-26 saptamani de la infectare).

Hepatita D

Hepatita D este o infectie acuta sau cronica a ficatului cauzata de un virus de tip RNA, ce poate aparea fie simultan cu infectia cu virus hepatic B (coinfectie), fie ulterior acesteia (suprainfectie), fiind o forma mai agresiva decat celelalte forme de hepatita. Ca si hepatita B, virusul hepatic D poate cauza atat forma acuta a bolii, cat si una cronica. Ce este specific acestui virus hepatic delta este incapacitatea acestuia de a cauza o infectie singur, probabil datorita faptului ca este o mica si incompleta particula virala. Pentru a se dezvolta, virusul hepatic D are nevoie de acoperirea si protectia virusului hepatic B. Se considera hepatita cronica cu virus D atunci cand acesta persista mai mult de 6 luni dupa infectare in sange.

Avand in vedere gravitatea hepatitelor virale precum si evolutia lor de multe ori asimtomatica, este necesar ca fiecare peroana sa faca demersuri pentru a preveni sau a trata aceste afectiuni hepatice.

La TRITEST veti putea face un set de analize de laborator pentru a identifica orice problema de natura hepatica.