Unii oamenii sarcastici râd de noi dacă avem comentarii sau opinii diferite cu privire la ceea ce susțin ei. Ne tratează ca pe niște copii, insistând chiar pe ideea că nu avem de ce să ne supărăm, când noi tot ceea ce încercăm să facem poate este să transmitem un punct de vedere diferit de-al lor. O astfel de atitudine sarcastică poate fi confuză. Modul în care este folosit sarcasmul este posibil să facă confuze obiectivele interlocutorului de a ne trimite un mesaj serios sau doar de a glumi împreună cu noi. Oamenii sarcastici cronici se bazează frecvent pe această confuzie pentru a-și exprima emoțiile și a comunica. Acești oameni au, de asemenea, adesea caracteristici pasiv-agresive și pur și simplu nu au capacitatea de a fi congruenți în raport cu propriile emoții sau aleg acest tip de confruntare de frică că nu pot să își susțină opiniile sub altă formă.
Prin urmare, ei folosesc sarcasmul deoarece le permite să elimine disconfortul într-un mod în care se simt în siguranță. Sarcasmul este, de asemenea, un comportament agresiv pe care mulți oameni îl adoptă. De multe ori persoanele sarcastice, pasiv-agresive nu vor ca oamenii să se apropie de ele din cauza incapacității de a face față intimității emoționale. Majoritatea oamenilor aleg calea sarcasmului deoarece frica care se simte înăuntrul lor îi tulbură mult prea mult pentru a putea vedea altă cale de a comunica cu cei din jur.
Este amuzant cum sarcasmul este asociat cu umorul. Cei de la Oxford se referă la sarcasm zicând că reprezintă: “folosirea ironiei pentru a batjocori sau a transmite dispreţ.” Sarcasmul este adesea ostilitate deghizată în umor. Sinonimele includ batjocură, dispreț și ridicol. În mod clar, a defini sarcasmul este mult mai dificil decât poate părea.
Theodore Millon, Ph.D., gigantul psiholog american cunoscut pentru munca sa în domeniul tulburărilor de personalitate, a remarcat (1996) un alt punct de vedere cu privire la sarcasm și anume că sarcasticii-cronici/cinici sunt, de asemenea, persoane
iar toate acestea duc în mod natural la gelozia asupra celor din jur și, prin urmare, la critică și dispreț. Acest lucru explică, de asemenea, tendința lor de a se valorifica prin folosirea sarcasmului deoarece astfel se pot poziționa provizoriu deasupra celorlalți.
Majoritatea dintre noi avem prieteni care folosesc sarcasmul în orice moment în care comunicăm cu ei. Este important să înțelegem că nevoia lor de a se proteja este atât de adâncă încât este inutil să încercăm să raționalizăm pe baza acestui tip de comportament Din păcate, sarcasmul permite multor oameni să se simtă împuterniciți să socializeze cu cei din jur, chiar dacă fac asta de la umbra unei armuri. Pentru ei, această armură aduce siguranță, putere și încredere.
Sarcasmul este peste tot în jurul nostru. Totodată este un subiect nuanțat și oamenii au opinii puternice despre locul său în lume ca instrument de comunicare. Unii dintre noi ne întrebăm dacă detectarea sarcasmului este poate o abilitate pe care ar trebui să-i învățăm pe copiii noștri. Este important să ne dăm seama ce reprezintă sarcasmul, de fapt, și care este opusul său pentru a înțelege rostul sau impactul pe care îl poate avea. Unii terapeuți pun în opoziție termenul “serios” cu “sarcastic”, dar utilizarea termenului “serios” ca și concept contrastant are sens numai dacă acceptăm sau suntem de părere că sarcasmul este folosit doar pentru a fi distractiv, plin de umor sau jucăuș. Acceptând această definiție, nu știm că sarcasmul poate răni pe cei din jur. Deoarece majoritatea dintre noi știm însă că sarcasmul poate fi folosit și pentru a-i batjocori pe alții sau pentru a transmite dispreț, termenul “sincer” ca opus al sarcasmului poate fi mult mai potrivit deoarece înseamnă să fim deschiși și autentici, nu înșelători.
Poate fi greu de spus când cineva folosește sarcasmul. De ce? Este ceva dificil de identificat doar prin intermediul cuvintelor. De obicei, sarcasmul este comunicat prin oricare dintre următoarele modalități:
Sarcasmul poate fi folosit într-un mod prietenos, glumind sau plin de umor. Este, de asemenea, folosit pentru a stânjeni, a batjocori, a minimaliza sau a stabili un sentiment de putere asupra unei alte persoane.
Sarcasmul prietenos poate include glume despre un conflict sau o frustrare pe care doi oameni le împărtășesc, cum ar fi, de exemplu, atunci când un student comentează unui alt student într-o clasă comună despre profesorul lor. Acești elevi împărtășesc o frustrare față de un profesor și acest tip de sarcasm poate ajuta de fapt la construirea unei relații, spre deosebire de sarcasmul agresiv, care poate afecta o relație.
Majoritatea teoreticienilor sunt de acord că sarcasmul servește unei funcții de comunicare care nu ar fi obținută prin vorbire directă, cum ar fi declanșarea unui anumit răspuns emoțional la destinatar.
Ironia și sarcasmul sunt forme de limbaj nonliteral care sunt adesea folosite pentru a comunica opusul a ceea ce se spune literalmente. Sarcasmul este o formă specifică de ironie, care este folosită atunci când ținta comentariului este o persoană (Kreuz & Glucksberg, 1989). Comentariile sarcastice sunt cel mai frecvent utilizate pentru a critica pe cineva (de exemplu, rostirea replicii ”Ai ajuns devreme!” unui coleg care a ajuns târziu la o întâlnire), dar pot fi folosite și pentru a lăuda (de exemplu, spunând, ”Ești un jucător de tenis atât de teribil!” unui prieten care pretinde că nu poate juca tenis, dar câștigă o competiție importantă). Sarcasmul scris poate fi dificil de înțeles corect din cauza absenței markerilor obișnuiți disponibili în conversațiile față în față, cum ar fi tonul vocii și expresia facială. Astfel, utilizarea sarcasmului într-o conversație mediată de calculator poate fi riscantă deoarece expeditorul lasă deschisă posibilitatea ca receptorul să interpreteze mesajul literal.
Deoarece sarcasmul poate fi mai dificil de procesat și de înțeles față de același mesaj transmis intenționat literal, trebuie să existe un beneficiu în utilizarea sarcasmului pentru a comunica. În sprijinul acestui fapt, majoritatea cercetătorilor sunt de acord că utilizarea sarcasmului servește unui fel de funcție socială sau emoțională (Brown & Levinson, 1987; Colston, 1997; Dews & Winner, 1995;). De exemplu, o funcție a sarcasmului este de a atenua impactul emoțional al criticilor și laudelor. Cu alte cuvinte, critica sarcastică va fi percepută ca fiind mai puțin negativă decât critica literală, în timp ce lauda sarcastică va fi percepută ca fiind mai puțin pozitivă decât lauda literală.
În schimb, alți cercetători au descoperit că utilizarea sarcasmului îmbunătățește de fapt impactul emoțional al mesajului. O explicație potențială pentru această constatare este că vorbitorul poate alege să folosească sarcasmul în loc să vorbească literal pentru a transmite în plus o atitudine negativă față de destinatarul comentariului (Lee & Katz, 1998).
Una dintre diferențele cheie dintre comunicarea mediată de calculator (de exemplu, e-mail, mesagerie instant, postări pe forum/blog, trimiterea de mesaje text) și comunicarea față în față este că prima nu beneficiază de indiciile nonverbale care sunt disponibile în aceasta din urmă și care sunt folosite pentru a ajuta la înțelegerea și eliminarea ambiguităților (Kiesler, Siegel, & McGuire, 1984). Una dintre principalele adaptări ale limbajului observate în comunicarea online este utilizarea emoticoanelor. Un emoticon (sau icoană emoțională) este în general definit ca “un instrument folosit pentru a indica o stare emoțională” (Wolf, 2000, p. 828). Există acum o gamă foarte largă de emoticoane care sunt frecvent utilizate în comunicarea online pentru a exprima emoția, pentru a clarifica sensul unui mesaj ambiguu, pentru a marca ironia și sarcasmul, sau, în general, compensează lipsa indiciilor nonverbale (Derks, Bos, & von Grumbkow, 2008).
De fapt, oamenii de știință constată că abilitatea de a detecta sarcasmul este cu adevărat utilă. În ultimii 20 de ani, cercetători de la lingviști și psihologi la neurologi au studiat capacitatea noastră de a percepe replici sarcastice și de a obține noi perspective asupra modului în care funcționează mintea. Studiile au arătat că expunerea la sarcasm sporește rezolvarea creativă a problemelor, de exemplu. Copiii înțeleg și folosesc sarcasmul până când ajung la grădiniță. O incapacitate de a înțelege sarcasmul poate fi un semn de avertizare timpurie a bolilor cerebrale.
Detectarea sarcasmului este o abilitate esențială dacă cineva va funcționa într-o societate modernă care picură cu ironie. “Cultura noastră, în special, este pătrunsă de sarcasm” ne spune Katherine Rankin, neuropsiholog la Universitatea din California din San Francisco. “Persoanele care înțeleg sarcasmul sunt imediat observate.”
Sarcasmul, în special, a fost definit ca o formă de umor de către unii (adică umorul sarcastic) și este adesea clasificat ca fiind discreditant și agresiv. Umorul sarcastic, sau pur și simplu sarcasmul, este de obicei exprimat ca o afirmație pozitivă literală care este exprimată cu o intenție negativă (Pexman și Olineck, 2002; Rothermich et al., 2021). Este adesea folosit pentru a critica sau manipula pe alții pentru a ne simți mai bine în raport cu sine (Dozois et al., 2013; Erickson and Feldstein, 2007). Pe de altă parte, umorul sarcastic poate lua forma unei bârfe ușoare (Huang et al., 2015). Alții au distins sarcasmul de umor atunci când iau în considerare intercorelațiile dintre stilurile comice (de exemplu, distracție, satiră, umor, cinism, sarcasm; Schmidt-Hidding, 1963), deoarece umorul și sarcasmul nu s-au corelat, în timp ce sarcasmul și cinismul au făcut-o (Ruch et al., 2018a, Ruch et al., 2018b, Ruch et al., 2018c). Indiferent de conceptualizarea exactă, utilizarea sarcasmului s-a dovedit a avea un potențial mecanism de adaptare care ar putea oferi catharsis emoțional după evenimente negative la persoanele sănătoase (Haiman, 1998).
Cei dintre noi care folosim sarcasmul în comunicare:
Umorul se încadrează în categoria de adaptare axată pe emoții deoarece ajută la ameliorarea poverii emoțiilor stresante. Râsul se simte bine și ne poate ajuta să ne îmbunătățim sănătatea și bunăstarea în moduri diferite. Cu toate astea, s-ar putea să ne gândim că a fi plini de umor este întotdeauna un comportament sănătos, dar umorul poate fi dăunător pentru noi și pentru cei din jur atunci când ia forma unui mecanism de apărare pe care nu îl conștientizăm.
Sarcasmul neașteptat și inoportun poate declanșa un conflict și de aceea este important să ne dăm seama de modul în care alegem să comunicăm în momentele tensionante. Cunoașterea de sine reprezintă un proces continuu și alături de un psiholog sau un psihoterapeut putem să facem asta într-un mod asumat și cu respect și blândețe față de sine.
