A fi bine cu sine poate fi văzut ca un status quo al bunăstării pe care o resimțim ca indivizi. Ceea ce înseamnă să fii femeie variază de la o persoană la alta. Deoarece genul este un construct social, acesta este influențat de factori sociali, inclusiv experiențe, așteptări, culturi și sentimente. Acești factori formează adesea identitatea de gen. “A fi femeie” ar putea implica “feminitatea” tradițională pentru o femeie, dar pentru alta, “a fi femeie” ar putea însemna provocarea stereotipurilor de gen, iubirea altor femei, sau să fii masculin într-o lume care se așteaptă să fii altfel. Identitatea de sine este adesea un factor de bază în acest tip de conversații.
”Rolurile de gen pot avea un impact semnificativ asupra relațiilor noastre prin crearea de dezechilibre de putere și limitarea capacității noastre de a ne exprima în mod autentic”, ne spune Satadeepa Som, psiholog și terapeut la Allo Health, India, clinică dedicată sănătății sexuale. “Când internalizăm rolurile tradiționale de gen, putem simți presiunea de a ne conforma anumitor așteptări cu privire la modul în care bărbații și femeile ar trebui să se comporte în relații. Acest lucru poate duce la frustrare, resentimente și o lipsă de intimitate.”
În 1925, Sigmund Freud a publicat o lucrare în care afirma că femeile “se opun schimbării, primesc pasiv și nu contribuie cu nimic”. Aceste opinii au fost controversate chiar și atunci, iar unul dintre asociații săi apropiați, un alt psiholog pe nume Karen Horney, nu a fost de acord cu opiniile sale cu privire la psihologia feminină. Cercetările ei au sugerat că diferențele dintre comportamentele masculine și feminine sunt rezultatul societății și al îngrijirii, și nu ceva de la sine existent. Deși refuzul ei de a fi de acord cu ideile lui Freud a dus la îndepărtarea ei din rolul pe care îl avea la Institutul de Psihanaliză din New York, practicile sale încă influențează multe abordări terapeutice utilizate în psihologia și psihiatria de astăzi.
În ciuda numeroaselor progrese făcute de-a lungul istoriei către egalitatea femeilor, discriminarea este o parte a feminității pentru mulți oameni. Multe bariere sistemice și sociale pot limita ceea ce femeile pot face și realiza, iar unele pot modela în mod unic viața unei femei.
Astăzi, psihologii continuă să sugereze că femeile pot experimenta lumea diferit decât bărbații din cauza modului în care o societate patriarhală le afectează, spre deosebire de diferențele naturale datorate genului. Pot exista diferențe economice distincte, cum ar fi diferența de remunerare între femei și bărbați sau diferențele sociale, cum ar fi așteptarea ca femeile să fie îngrijitori primari. Acestea sunt exemple de sexism sistemic.
Atunci când explorăm experiențele femeilor în comparație cu bărbații, poate fi benefic să aflăm despre ceea ce experții numesc “neurosexism” care este descris ca “presupunerea că toate diferenţele dintre bărbaţi şi femei sunt un rezultat direct al diferenţelor neurologice.” Cu alte cuvinte, neurosexismul este convingerea că diferențele biologice în neurologia genurilor provoacă diferențe de caracter și comportament. Cercetările neurologice actuale nu arată diferențe cerebrale concludente între sexe. Femeile și bărbații au aceeași capacitate cognitivă și neurologică.
Modul în care discriminarea de gen afectează femeile poate varia de la o țară la alta. Cu toate acestea, în SUA, de exemplu, se manifestă la locul de muncă, la domiciliu, în relațiile sociale și chiar și în cabinetul medicului. În trecutul apropiat, femeile americane nu aveau voie să lucreze, să voteze sau să meargă la școală. Dreptul de vot nu a fost instaurat pentru femei decât după Marea Depresiune și abia în 1971 a fost aprobat Amendamentul Drepturilor Egale. Atacurile asupra drepturilor femeilor sunt continue și în prezent, la fel ca și așteptările societății care adesea împiedică femeile să își atingă adevăratul potențial. Un sondaj recent realizat de Asociația Psihologică Americană a constatat că majoritatea femeilor din SUA sunt nemulțumite de modul în care societatea le tratează. Multe femei sunt încă principalii îngrijitori pentru copii și rude în vârstă. Cele mai multe au, de asemenea, dubla sarcină de a gestiona aranjamentele de acasă și de familie, pe lângă responsabilitățile de muncă plătite. La locul de muncă, trei din cinci femei au fost supuse agresiunii, hărțuirii sexuale sau abuzului verbal.
În esența lor, rolurile de gen sunt un set arbitrar de caracteristici pe care societatea crede că fiecare persoană ar trebui să le întruchipeze în funcție de sexul său. Pentru bărbați, acest lucru înseamnă adesea renunțarea la emoție în favoarea unui câștig financiar mai mare și a unei prezențe ce inspiră forță și putere. Femeile ar trebui să fie supuse, emoționale și îngrijitoare, cu o supunere fundamentală față de bărbații din viața lor.
Ideologia tradițională separă sarcinile pentru bărbați și femei – bărbații sunt susținătorii familiei, iar femeile sunt îngrijitorii. Mișcările feministe de-a lungul secolului 20 au luptat pentru egalitatea de gen și drepturile femeilor. Feministele atrag atenția și abordează o serie de probleme care afectează femeile și fetele din întreaga lume și pledează pentru încetarea sexismului, a exploatării sexiste și a opresiunii pentru a obține egalitatea deplină de gen în drept și practică. Acest lucru a dus la schimbări semnificative și importante. În ultimele două decenii, activiștii au continuat să facă presiuni pentru dispariția rolurilor de gen și o societate în care oamenii sunt definiți de cine sunt, nu de genul în care sunt. Progresul există, dar este încă lent, cu mulți oameni înclinați să-și protejeze rolurile de gen și să se conformeze acestora, chiar dacă de multe ori sunt conștienți de gravitatea acestei asumări.
Identificarea, înțelegerea și provocarea rolurilor de gen ajută la demontarea puterii lor și la eliminarea limitărilor din relațiile noastre existente și viitoare. Până în prezent, modurile în care rolurile de gen pot avea impact asupra oamenilor sunt nesfârșite. Indiferent dacă o persoană crede că aceste stereotipuri îi ajută sau nu, a fi forțati să ”încăpem” într-o cutie bazată pe sexul pe care îl avem este ceva incredibil de limitativ și poate provoca o serie de repercusiuni chiar și la nivelul sănătății psiho-emoționale. De exemplu, potrivit unui studiu, femeile experimentează depresia mai des decât bărbații. Prevalența globală a depresiei la femei a fost de 5,5% în 2010, dar a fost de numai 3,2% pentru bărbați. Nu de puține ori, depresia are la bază incapacitatea femeilor de a rula cu asumare prin toate rolurile de care societatea o face responsabilă.
Potrivit Rebecca Minor, LICSW, specializată în intersecția dintre gen și sexualitate la Universitatea din Boston, trei domenii majore în care rolurile de gen au un impact major sunt
Importanța femeilor și poziția lor în societate a fost mereu abisală. Femeile au fost, de asemenea, socializate să se comporte diferit în societate. Rolurile lor majore ca cele de mamă și soții au avut întotdeauna principala însemnătate, iar tot ceea ce ține de feminitate, carieră, relații sociale, performanță academică a contat prea puțin sau deloc în definirea femeii. Unul dintre factorii care pot contribui la rezistența femeilor este conexiunea socială. Într-un studiu din 2019, cercetătorii au descoperit că femeile au obținut un scor mai mare decât bărbații pentru relații pozitive cu ceilalți, precum și pentru capacitatea de creștere personală. În esență, femeile tind să fie mai bune decât bărbații la obținerea sprijinului. Ele cer ajutor mai devreme și astfel sunt mai susceptibile să depășească momentele dificile mai repede.
De asemenea, s-a constatat că femeile acordă o valoare mai mare conexiunilor sociale decât bărbații. Studiile arată că prieteniile cu femeile sunt mai intime – femeile preferă interacțiunile față în față care permit o mai mare dezvăluire de sine și un sprijin emoțional palpabil.
De-a lungul istoriei, rolul central al femeilor în societate a asigurat stabilitatea, progresul și dezvoltarea pe termen lung a națiunilor. La nivel global, femeile reprezintă 43% din forța de muncă agricolă mondială (care se ridică la 70% în unele țări). De exemplu, în Africa, 80% din producţia agricolă provine de la micii agricultori, dintre care majoritatea sunt femei din mediul rural.
Femeile, în special mamele, joacă cel mai mare rol în luarea deciziilor cu privire la planificarea meselor de familie și la dietă. Femeile sunt mai puțin susceptibile de a se vedea ca lideri decât bărbații; în medie, femeile au o stimă de sine mai scăzută decât omologii lor de sex masculin. Pentru multe femei, poate fi dificil sau imposibil să urmărească pasiuni care nu se încadrează în așteptările percepute de gen. Realitatea feminității poate fi epuizantă. Ca urmare, multe femei constată că provocările și legăturile lor cu alte femei care se confruntă cu problematici similare devin o piesă definitorie a vieții lor. Femeile au nevoie să fie parte activă a societății și au nevoie să fie recunoscute în acest sens. Este important să fim conștienți că discriminarea de gen și stereotipurile se bazează adesea pe dezinformare.
O altă implicație în a fi femeie este filosofia sau modul în care vedem lumea din jurul nostru. Fiecare femeie poate avea o filozofie diferită prin care trăiește. Filozofia noastră reflectă valorile personale și profesionale, servind ca o viziune de autoimplinire pentru succes, bunăstare și împlinire relațională. Rolurile pe care o femeie le are în societate variază în funcție de propria viziune. Suntem deopotrivă:
și oricare dintre aceste atribuții și modul în care putem sau nu să le integrăm ține de valorile la care ne dorim să aderăm. A fi parte activă din mai multe planuri sau din mai multe roluri are legătură cu capacitatea noastră de a face constant lucruri care ne împlinesc și care ajută la menținerea unor relații împlinitoare cu cei din jur și cu părți ale propriei vieți. Propria viziune asupra modului în care reușim să ținem în frâu cu succes toate aceste roluri pornește, fără nicio excepție, de la relația cu sine. Dacă noi suntem femei
în raport cu noi înșine, dar și cu cei din jur atunci orice rol pe care este nevoie îl îndeplinim sau ne dorim să ni-l asumăm va fi parte din noi. Desigur, toate acestea nu sunt ușor de obținut, ci în spate este vorba despre un proces continuu de conștientizare și de trăire în prezent, în aici și acum.
Nimeni nu ne învață să facem asta. Copilăriile noastre au fost despre roluri pe care le-am jucat prin prisma cerințelor celor din jur și multe dintre noi am ajuns la vârsta adultă cu un repertoriu vast de roluri care nu ne definesc. Dar un proces terapeutic cu un psiholog sau întâlnirile consecvente cu un psihoterapeut reprezintă acum o unealtă pentru cunoaștere de sine pe care o avem la dispoziție și de care ne putem folosi. Feminitatea și a fi femeie este un dar de care trebuie să fim conștiente pentru a ne putea bucura întru totul de valențele sale. Recunoașterea femeilor ca indivizi cu calități, abilități, idei și motivații unice este esențială în societatea și cultura noastră.
